Ar fi trebuit să fie autorii unei misiuni top-secret de asasinare a liderului nord-coreean de atunci, Kim Ir-sen, în urma unui atac asupra reședinței lui. Dar „Unitatea 684” din Coreea de Sud, creată în 1968, după un atac dur al armatei Phenianului asupra palatului prezidențial de la Seul, nu a mai reușit să-și atingă scopul. Se pregătește ceva similar în prezent, în sânul armatei sud-coreene?

Experimentul prin care s-a creat un comando de viitori asasini s-a încheiat dezastruos: șapte dintre ei au fost executați pentru dezertare sau activitate criminală, alții au murit din cauza epuizării în urma pregătirii asidue, care avea loc pe o insulă izolată.

Ceilalți 24 membri ai echipei s-au răzvrătit împotriva comandanților lor, ucigândui pe majoritatea, într-o revoltă sângeroasă.

Fotografia din 1970 în care apare sergentul Yang Dong-soo (21 de ani), în fața semnului cu craniul și oasele umane

Insula îndepărtată 

Evenimentele mortale și bizare, petrecute pe insula Silmido, sunt acum rememorate și relatate de jurnaliștii de la CNN. Ele au fost descrise, în 2006, în detaliu, de o Comisie a Adevărului din Ministerul sud-coreean al Apărării. Și au devenit, de altfel, și subiectul unui film de succes.

Povestea este amintită acum, în contextul creării de că- tre Coreea de Sud a unei noi unități de „decapitare”, unitate pe care o consideră extrem de necesară pentru apărarea împotriva vecinului înarmat nuclear, în Nord.

„Mesajul este următorul: dacă nord-coreenii ar ataca Sudul cu arme nucleare, Seulul l-a căuta pe Kim Jong-un și l-ar ucide”, spune profesorul Park Hwee-rhak de la Universitatea Kookmin. 

Cum s-a născut Unitatea

La început, agenția sudcoreeană de informații intenționa să recruteze deținuți condamnați la moarte. Totuși, raportul Ministerului Apărării, dat publicității în 2006, arată că, în cele din urmă, „au fost recrutați civili, cărora li s-a trasat misiunea secretă de a ataca reședința lui Kim Ir-sen”.

Yang Dong-soo, fost instructor militar al Unității 684, a povestit pentru CNN filmul evenimentelor.

Membrii echipei au fost recrutați în primul rând pentru calitățile lor fizice. „Ofițerii serviciului secret au abordat bărbați care puteau practica sporturi și aveau un corp puternic și pe aceștia i-au recrutat”, a povestit el. „Unul era lustragiu de pantofi, altul era băiatul care împărțea ziare, unul lucra în sala de cinema, altul era bodyguard într-un club...”.

Yang avea 21 de ani atunci și era voluntar în forțele aeriene, când a fost trimis pe insula Silmido, în largul coastelor de vest ale Coreei de Sud, în 1970. Azi, insula este nelocuită și este accesibilă, pe jos, câteva ore pe zi, la reflux, când se poate vedea o limbă de nisip, de pe o insulă apropiată.

​

FOTO: ​Exercițiu de pregătire pe Insula Silmido

Amintirile supraviețuitorilor

O fotografie veche, din 1970, îl arată pe Yang în uniformă, pe insulă în fața unui cort și a unui indicator, un „logo” al echipei de asasini, decorat cu un craniu și două oase încrucișate. „Erau oase umane”, explică Yang.

El a mai povestit cum a primit sarcina de a-i învăța pe noii recruți tehnici de luptă corp la corp. „Le-am predat tehnici de care aveau nevoie pentru a supraviețui. Și cea mai importantă lecție era: „Pentru a trăi, trebuie să ucizi!”, își amintește bărbatul.

Cei aflați pe insulă nu aveau voie să comunice în niciun fel. cu lumea exterioară. Antrenamentul era necruțător și brutal.

Antrenamente foarte dure

„În timpul unei pregătiri de supraviețuire pe mare, unul dintre recruți a murit de epuizare”, spune Yang.

În fapt, între 1968 și 1971, șapte din cei 31 de membri ai unității speciale și-au pierdut viața.

Conform Ministerului Apărării de la Seul, doi dintre ei au fost executați pentru că au dezertat. Altul a fost executat pentru că a amenințat un comandant. Alți trei au fost executați sau au murit într-un incident în care au fugit de pe insulă și au violat o localnică.

În cei trei ani petrecuți pe insulă, membri ai Unității 684 nu au fost niciodată trimiși în Coreea de Nord. Pe lângă execuții, decese și izolare, practic promisiunile inițiale, făcute de cei care au format echipa, nu au fost respectate.

Planul nu a funcționat

Comisia Adevărului din MInisterul sud-coreean al Apărării a conchis, în raportul redactat, că după primele trei luni pe insula Silmido, comandanții nici n-au mai plătit salariile recruților și le dădeau hrană de calitate slabă. Apoi ceva s-a rupt. Pur și simplu în dimineața zilei de 23 august 1971, asasinii s-au întors împotriva liderilor lor. Yang își amintește că se pregătea să plece pe continent, pentru a aduce proviziile lunare, când a auzit focuri de armă. La început a crezut că forțele nord-coreene au atacat insula. Apoi s-a declanșat iadul...

Revolta de pe insula e pe insula Silmido​

Yang Dong-soo a povestit momentele terifiante când unul dintre soldați l-a împușcat în gât. Glonțul i-a intrat prin spate, lângă coloana vertebrală, și a trecut prin partea stângă a gâtului.

Acum în vârstă de 68 de ani, Yang le-a arătat jurnaliștilor americani cicatricile rănilor provocate de glonț - pe unde a intrat și pe unde a ieșit proiectilul. „Când m-am trezit, sângeram puternic și peste tot în jur comandanții erau uciși de recruți sau o luaseră la fugă, unii erau împușcați de două ori, pentru că cei care trăgeau voiau să se asigure că aceștia au murit”, relatează Yang, care concluzionează: „Era haos!”. 

Măcel în toată regula

A reușit să se târască până la stâncile de pe plajă, s-a ascuns și s-a rugat la Dumnezeu ca foștii săi „ucenici” să nu-l găsească. Nu l-au găsit pe Yang, dar membrii Unității 648 au omorât 18 dintre comandanții lor, pe insulă. Și acesta nu era sfârșitul.

Asasinii au reușit să ajungă pe continent, au deturnat un autobuz, care mergea spre Seul. Ajunși acolo, s-au luptat cu soldați și polițiști - zeci de membri ai forțelor de securitate și civili au fost omorâți sau răniți. Lupta s-a încheiat cu aruncarea în aer a autobuzului și uciderea a 20 dintre rebeli. Patru au supraviețuit exploziei și au fost judecați, într-un proces secret, fiind toți patru executați, în 10 martie 1972.

„După execuție, cadavrele nu au fost predate familiilor”, precizează raportul Ministerului Apărării. Comandanții din forțele aeriene, care au gestionat Operațiunea Unitatea 684, au participat la mușamalizarea acțiunii și au ars documente legate de eșecul fulminant. „Incidentul mortal a fost păstrat strict secret”, a conchis comisia amintită.

„Nu erau rebeli, au fost doar victime”​

Yang Dong-soo și-a revenit atunci de pe urma rănilor și a petrecut, apoi, mai bine de 30 de ani predând arte plastice în școli. Și-a publicat apoi memoriile despre Unitatea 684 și vorbește adeseori în biserică despre faptul că intervenția divină i-a salvat viața atunci, pe insulă.

Refuză să condamne pe cineva pentru vărsarea de sânge.

„Membrii unității nu trebuie catalogați drept rebeli. Au fost victime. Erau bărbați tineri care au fost sacrificați”, spune supraviețuitorul. „Comandanții, ca mine, am fost și noi victime”.

FOTO: Forțele de securitate transportă unul dintre supraviețuitorii revoltei din 1971; 20 de rebeli au fost uciși la bordul autobuzului

Lecțiile trecutului,utile pentru acțiunile din prezent

La aproape o jumătate de secol de atunci, există semnale că armata sud-coreeană va încerca să evite greșelile din trecut cu un nou plan pe care-l pune la punct. Oficialii au oferit foarte puține detalii despre noua unitate, care a primit numele de „Brigada pentru Operațiuni Speciale”.

Forțe speciale bine pregătite

Spre deosebire de vechea unitate - formată exclusiv din civili voluntari - actualul detașament va fi recrutat din rândul forțelor speciale foarte bine pregătite.

Ministrul sud-coreean al Apărării, Song Young-moo, le-a spus parlamentarilor, în septembrie 2017, că înființarea și antrenarea noii forțe va dura aproximativ un an. În decembrie, armata sud-coreeană a organizat o ceremonie, fără accesul publicului, pentru a marca crearea „unității de decapitare”.

Un expert din Adunarea Națională de la Seul a declarat pentru CNN că Ministerului Apărării va aloca circa 50 de milioane de dolari, în următorii ani, pentru dotarea acelei brigăzi cu armamentul și muniția necesare. Printre dotările ce vor fi achiziționate se numără: radare cu capacitate de a „vedea” prin pereți, drone „sinucigașe” și lansatoare de grenade, spun experții.

FOTO: Fotografie cu comandanții Unității 684 pe Silmido - Yang este așezat în mijloc - 18 18 dintre ei au murit în 23 august 1971

Atracție turistică

Producătorii coreeni de filme au transpus această poveste pe ecrane, transformând-o într-un film de succes, în 2003, reproducând barăcile originale și terenul de pregătire așa cum a fost el în realitate, pe insulă.

Filmul are și partea sa de ficțiune, în care spune că unii dintre recruții Unității 684 erau criminali obligați să se alăture unității de asasini, comandată de guvern.

Atât raportul ofici al, cât și supraviețuitorul echipei insistă, însă, că organizația nu avea membri care să fi fost criminali condamnați. În ciuda acestei controverse, filmul a dat naștere unei discuții la nivel național despre „afacerea Silmido”.

Azi, autoritățile locale au transformat insula într-o atracție turistică - au instalat panouri cu imagini și informații despre film, cu poze ale actorilor, dar și cu celebrul craniu de pe pancarta Unității 684. O fântână plină de vegetație și câteva fundații ale unor clădiri sunt tot ce au rămas în urma câmpului de antrenament de acum câteva decenii, construit pe vârful unui deal, deasupra mării