Dezastrele naturale din acest an - cutremure (urmate sau nu de valuri tsunami), inundaţii, erupţii vulcanice, alunecări de teren, secetă - nu au atins, din fericire, proporţiile unora din anii precedenţi. Dar inundaţiile reprezintă unul din riscurile naturale majore în lume. Între 1996 şi 2005, circa 80% dintre dezastrele naturale mondiale au fost de origine meteorologică sau hidraulică, inundaţiile fiind cele care produc cele mai multe pagube. Anul 2014 nu a fost deloc sărac în astfel de fenomene, cauzate de precipitaţiile abundente şi revărsările de ape.

În mai 2014, mai multe inundaţii au afectat o zonă întinsă din Europa Centrală şi de Sud-Est, îndeosebi Serbia şi Bosnia-Herţegovina. Precipitaţiile din cele două ţări au fost cele mai mari din ultimii 120 de ani, de când se fac măsurători meteorologice. Până la 20 mai, aproape 80 de oameni au murit ca urmare a inundaţiilor, iar alte sute de mii au fost siliţi să îşi părăsească locuinţele.

Italia a fost afectată în acest an de mai multe inundaţii. În luna august, patru persoane au murit şi alte 20 au fost rănite în urma unei inundaţii subite provocate de ploile puternice, în apropierea oraşului Treviso din nord-estul Italiei. Astfel de episoade, cunoscute ca inundaţii subite, sunt imprevizibile şi se pot solda cu numeroase victime. Numărul regiunilor afectate de inundaţii în Italia s-a dublat în ultimii 10 ani, ajungând de la patru la opt, a atras atenţia organizaţia ecologistă Legambiente, care a făcut apel toamna trecută la majorarea cheltuielilor pentru prevenirea acestui fenomen.

La 6 noiembrie au fost închise monumentele simbolice ale Romei - Colosseumul şi Forumul Roman -, autorităţile temându-se de ploile abundente, motiv pentru care şi elevii din capitala italiană au rămas acasă, amintește Agerpres. Prin aceeaşi situaţie trecuseră şi galeriile Uffizi din Florenţa, precum şi muzeele San Marco şi Palazzo Davanzati, care au fost închise după puternica furtună care a afectat oraşul toscan şi împrejurimile acestuia. Furtuna cu vânturi puternice, care a produs şi inundaţii, s-a soldat cu rănirea a 20 de persoane.

Italia a fost afectată în lunile octombrie şi noiembrie de valuri succesive de vreme rea. Inundaţiile, creşterea nivelului apelor şi alunecările de teren au dus la moartea unui bărbat la Genova, a unei femei la Trieste (nord-est) şi a două persoane la Grosseto (centru). Peste Sicilia a trecut un mic uragan mediteranean care a provocat pagube materiale.

Alte zone din Europa în care s-au înregistrat inundaţii, alunecări de teren şi vânturi puternice au fost Franţa, Portugalia, Marea Britanie, Grecia şi Bulgaria, afectate în luna octombrie de uraganul Gonzalo.

India şi Nepal, ţări afectate periodic de ploi torenţiale şi revărsări de râuri, au înregistrat în 2014 situaţii catastrofale în urma inundaţiilor. Alunecările de teren şi inundaţiile sunt obişnuite în Nepal şi în Asia de Sud-Est în perioada musonică, mai ales în lunile iulie şi august, însă forţa furtunilor din perioada verii a fost mai mare decât de obicei.

În luna august, numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa în urma inundaţiilor din Nepal a depăşit o sută, alte 126 de persoane au fost date dispărute, iar 17.000 de familii au fost nevoite să îşi părăsească locuinţele. În India, aproape 50 de persoane şi-au pierdut viaţa în statul indian Uttar Pradesh afectat de inundaţii, în timp ce nivelurile mari ale apelor au ameninţat circa o jumătate de milion de persoane care trăiesc în zonele afectate. Ploile torenţiale şi creşterea nivelului a trei râuri în urma deschiderii unor baraje în ţara vecină Nepal au provocat inundarea a 1.500 de localităţi din nouă districte ale statului indian Uttar Pradesh, situaţie pe care guvernul local a descris-o ca „fără precedent”.

Inundaţiile care au lovit la începutul lunii septembrie nordul Indiei şi Pakistanul s-au soldat cu cel puţin 480 morţi şi peste 200.000 de persoane blocate de ape în regiunea Caşmir. Aceste zone suferă în fiecare an inundaţii masive ca urmare a ploilor aduse de sezonul musonic, dar mai ales în acest an cantităţile de apă căzute au fost extrem de mari, deşi nu s-a atins nivelul înregistrat în anul 2010.

Din cauza ploilor abundente căzute în august la Hiroshima (sud-vestul Japoniei), s-au înregistrat alunecări de teren soldate cu pierderi de vieţi omeneşti şi mari pagube materiale. Bilanţul dezastrului a indicat 39 de morţi 51 de dispăruţi şi 67 de răniţi. Precipitaţiile şi alunecările de teren au dus chiar la modificarea formei muntelui din zonă.

Vremea nefavorabilă, cu ploi abundente şi vânt puternic, care a afectat la sfârşitul lunii octombrie provincia Buenos Aires, a provocat inundaţii soldate cu doi morţi şi mii de persoane evacuate. „Cantitatea de apă căzută joi, 30 octombrie, este un record istoric pentru această lună, de când s-a început măsurarea precipitaţiilor, în 1906', conform unui oficial al Serviciului meteorologic naţional.

Seceta extremă, fenomen devastator

Anul 2014 a început în California cu o secetă extremă, posibil cea mai gravă din ultimul secol, care a dus la decretarea stării de urgenţă. Hectare întregi de pădure s-au transformat în lemne uscate care se puteau aprinde în orice moment. Un incendiu a devastat o zonă forestieră de la periferia oraşului Los Angeles, determinând evacuarea a 900 de locuinţe. Statul California s-a confruntat cu a treia iarnă consecutivă fără precipitaţii, iar nivelul rezervelor de apă se află la cel mai scăzut nivel. Conform datelor oficiale, 2013 a fost cel mai secetos an de când se fac măsurători meteo în California, iar 2014 a continuat în aceeaşi direcţie. Rezervele de apă erau mai mici decât cele din 1977, unul dintre cei doi ani în care s-au mai atins nivele minime record de apă.

Seceta catastrofală care a afectat vestul Statelor Unite a pus la grea încercare pânzele de apă subterane şi a ameninţat aprovizionarea cu apă a acestei regiuni în care trăiesc 40 de milioane de persoane.

Până şi Suedia, ţară ocolită în general de temperaturi caniculare şi secetă, s-a confruntat în luna iulie cu cele mai mari temperaturi din 1992, de peste 34 de grade C, într-o localitate din regiunea Sala, unde s-a declanşat şi cel mai grav incendiu din istoria modernă a ţării (care a cuprins circa 100 de km2).

Coreea de Nord a fost afectată în primăvară de cea mai gravă secetă din ultimii 30 de ani, mii de hectare de culturi agricole fiind în pericol. Seceta a afectat întreaga ţară, precipitaţiile fiind în medie 23,5 mm între mijlocul lunii februarie şi sfârşitul lunii aprilie - perioadă crucială pentru culturi -, adică 35% din media normală înregistrată vreodată din 1982. Ţara este afectată de penurii alimentare cronice din cauza izolării economice, a secetei şi inundaţiilor, iar foametea a făcut sute de mii de victime în anii '90.

Nord-estul Chinei a înregistrat vara trecută cea mai mare secetă din ultimii cincizeci de ani, care a afectat deja resursele de apă potabilă pentru 330.000 de oameni şi zeci de mii de animale domestice. Precipitaţiile căzute în această zonă în ultimele luni au fost cu 60 % mai mici decât media pentru această perioadă.

O secetă severă s-a înregistrat în vară în America Centrală, unde au fost afectate culturile de cereale şi peste 2,8 milioane de oameni au dificultăţi în a-şi procura hrana, a anunţat Programul Alimentar Mondial (PAM) al Naţiunilor Unite. Seceta, resimţită şi în America de Sud, a fost în mod special dură pentru aşa-numitul 'coridor uscat' din America Centrală, ce include sudul Guatemalei, nordul Hondurasului şi vestul statului El Salvador.

Un grup de cercetători de la Universitatea Stanford (California) a corelat seceta extremă din ultimii trei ani, cea mai gravă din istoria acestui stat, cu efectele schimbărilor climatice, mai ales cu emisia gazelor de seră, ajungând la concluzia că modificarea climei este cauza celei mai grave secete din istoria Californiei.

Ei au arătat că sursa secetei şi a perioadelor caniculare este „foarte probabil” legată de schimbările climatice provocate de oameni, care constau în abundenţa gazelor de seră degajate de arderea combustibililor fosili, asociată cu tăierea pădurilor.

Rezultatele cercetării lor pot fi extrapolate la nivel global unde, pe lângă zonele secetoase şi caniculare tradiţionale - din Africa, Australia - apar mereu noi regiuni supuse aceluiaşi regim extrem, pe perioade mai lungi sau mai scurte de timp, precizează sursa citată.