Parlamentul European a respins miercuri interzicerea utilizării fosfaților în șaorma și kebab, care ar fi dat o lovitură letală comercianților. Însă războiul împotriva cărnii la frigare de-abia începe

Înainte de votul de miercuri din Parlamentul European, privind modul în care este produsă carnea de șaorma, o tabără declara că se bate pentru dreptul la existență al acestui produs alimentar atât de iubit, iar cealaltă invoca sănătatea publică și interesul consumatorilor de a fi protejați de practici necinstite.

„Nu vrem interzicerea kebabului, vrem doar ca el să fie sănătos”, se arată într-un comunicat de presă al grupului Social- Democrat din Parlamentul European, despre produsul care bate spre o mie de calorii pentru o porție medie, conține circa 70 de grame de grăsime saturată și peste 16 grame de sare, potrivit The Guardian.

Însă votul din Parlamentul European nu se referea la valoarea nutritivă a șaormei, ci la utilizarea ca aditiv a acidului fosforic. Fosfații sunt adăugați în carne, înainte de a fi congelată și livrată șaormeriilor, pentru ca la tratarea termică să își păstreze forma și să rămână fragedă.

Deși utilizarea fosfaților nu este tehnic legală în Uniunea Europeană, statele membre au ignorat interdicția. Comisia Europeană a propus intrarea în legalitate dorind aprobarea folosirii fosfaților „în carnea congelată de pe frigările verticale”. Opoziției din Parlamentul European i-au lipsit miercuri doar 3 voturi pentru a bloca propunerea Comisiei.

Întregul scandal a izbucnit acum câțiva ani, când producătorii au solicitat aprobarea expresă pentru a continua folosirea fosfaților, iar Comisia a decis recent că aceștia au dreptate și a propus introducerea șaormei pe lista produselor autorizate să utilizeze acest aditiv, scrie Politico.

Se deschide frontul etichetelor

Cert este că studiile pe care se bazează cei care cer interzicerea fosfaților în alimente sunt vechi de 26 de ani. Cu câțiva ani în urmă, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor nu a reușit să cadă de acord asupra unei concluzii unitare. O nouă încercare va avea loc în 2018.

„Ceea ce cerem noi Comisiei este să mai aibă răbdare un an”, spunea europarlamentara socialdemocrată Miriam Dalli.

Dezamăgite de înfrângerea de miercuri, ONG-urile antișaorma au anunțat deja deschiderea unui nou front: etichetarea. „Acum suntem nevoiți să le cerem statelor membre să impună ca vânzătorii de șaorma să își informeze cu claritate consumatorii despre prezența fosfaților în carnea lor prin etichetare și să verifice că acest lucru se întâmplă”, a afirmat Monique Goyens, directoare generală a Organizației Consumatorului European. „ Acesta este cel mai mărunt lucru pe care ar trebui să-l facă.”

Piciorul de elefant din țepușă și colapsul economic

Împotriva Social-Democraților și Verzilor, care au vrut să blocheze propunerea Comisiei, s-au ridicat Popularii, care au afirmat că se opun „proscrierii” șaormei, potrivit unui comunicat de presă de miercuri.

„Parlamentul nu proscrie nimic”, s-a apărat Legislativul printr-un contra-comunicat.

Totuși, Renate Sommer, membră a grupului Popularilor, a avertizat asupra consecințelor grave ale interzicerii: fără aditiv, „carnea de pe țepușă s-ar prăbuși în forma unui picior de elefant”. Sommer a atras atenția și asupra unui veritabil colaps economic care ar urma: circa 80% dintre șaormele din UE sunt consumate în Germania; o interzicere a utilizării fosfaților ar duce la dispariția a peste 110.000 de locuri de muncă.

Activiștii pentru sănătate resping aceste critici și arată cu degetul spre studiile care fac legătura dintre consumul excesiv de fosfați și bolile de inimă și de rinichi. În plus, fosfații rețin apa, fapt care duce la creșterea greutății cărnii, permițându-le astfel comercianților „să vândă apă la preț de carne”.

Tabăra pro-șaorma răspunde însă că în aceste produse cantitatea de fosfați este „neglijabilă”, oricum, mult mai mică decât în Coca Cola, de pildă.