Războiul informațional al Rusiei în România - exemple și practici

Războiul informațional al Rusiei în România - exemple și practici

Centrul pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning și partenerii săi din Republica Moldova au realizat un proiect, finanțat de German Marshall Fund of the United States, cu tema „Informational warfare. Identifying the model of aggression” (Războiul informațional. Identificarea modelului agresiunii)

Toate aceste analize ale mediului online, bloguri, site-uri de socializare, presa scrisă, televiziune, radio din România vor fi cuprinse în cartea „Tipizarea Răz boiului in forma țio nal al Rusiei”, de Iulian Chifu si Oazu Nanțoi.

Propaganda rusă pe FB

Raportul pe grupuri Facebook, semnat de Radu Arghir, arată că spre deosebire de o instituţie organizată (agenţie de ştiri, instituţie guvernamentală), grupurile/paginile de Facebook nu au reguli de funcționare sau un mesaj coerent, ci doar un număr de membri ce au aceleaşi viziuni legate de relaţiile internaţionale, la acest moment, şi ce se întâmplă în România.

Ne puteți urmări și pe Google News

O parte au un site „de ştiri” sau blog cu acelaşi nume în spate (Alternativa Est, Anonimus) în timp ce pe altele pur şi simplu sunt puse diferite postări şi ştiri provenind din surse diverse (Rezistenţa, Bună Ziua Rusia).

Printre tehnicile de manipulare folosite se numără și exemplul clasic de cult al personalității

În afară de membrii grupului, care nu sunt foarte activi, cu excepţia comentariilor şi postărilor ocazionale, există un moderator care postează majoritatea materialelor pe grup. De regulă, acestea sunt de două tipuri, ori poze/filme cu comentarii ataşate (aici foarte dese sunt postările ce reprezintă poze cu Putin în diferite ipostaze, cu o descriere în care este lăudat), ori ştiri (eventual însoţite de un comentariu) majoritatea preluate de siteuri cu viziuni asemănătoare şi credibilitate îndoielnică. Acele pseudo-pagini de știri sunt la fel de mult parte din propagandă şi este posibil ca membrii grupului sau administratorul/ ii să fie printre cei ce scriu pentru aceste siteuri.

Titluri vs conținut

Una din caracteristicile comune ale acestor situri este discrepanţa mare dintre titlu şi conţinutul ştirii (titlul prezentând un mesaj exagerat) şi concluziile ce se îndepărtează foarte mult de informaţia efectivă din ştire.

Pe lângă atitudinea pro-rusă, cu toate implicaţiile acesteia (criticarea adversarilor, cum ar fi Turcia, şi lăudarea aliaţilor cum ar fi Ungaria, sau regimul Assad din Siria), notabilă ar fi și o viziune pro-iraniană, cu toate că Teheranul este foarte puțin prezent în activitățile grupului (postări). De asemenea, membrii grupurilor respective tind să aibă atitudini xenofobe/ rasiste, cel puțin în comentarii, deşi acest aspect este greu de evaluat obiectiv.

Numeric, paginile sau grupurile au între 1.000 şi câteva zeci de mii de like-uri (Rezistenţa are 21 000, de la 13.000 la începutul anului 2016), dar membrii activi sunt de ordinul zecilor, în cele mai bune cazuri.

Nu se poate vorbi de troli, spune autorul cercetării, pentru că în cadrul grupurilor sunt prezente persoane cu aproximativ aceleași opinii, cui nu îi convine pur și simplu părăsește grupul. Rareori apar discuţii în contradictoriu şi chiar şi atunci sunt foarte scurte.

Viziuni similare

Pe Facebook este de ajuns să dai like la o pagină sau grup pentru a primi tot ce se postează pe el (dacă nu schimbi setările iniţiale), deci destul pentru a fi bombardat cu un flux aproape continuu (în sensul de zilnic) de materiale de propagandă.

Există o oarecare implicare politică dar, din moment ce nu există multe partide pro-ruse în România implicarea politică este destul de redusă.

Conștientizare - tema război

Războiul informațional nu este o temă abordată des pe grupurile de Facebook, dar se recunoaște existența acestuia. Tactica cea mai des folosită este acuzarea celeilalte părți (în acest caz NATO/UE) că este mult mai activă din acest punct de vedere, iar materiale difuzate de canalele de știri alternative sunt doar răspuns la „agresiunea” venită din acea direcție (sună cunoscut ca justificare, a fost folosită recent într-o criză din apropiere). Exemple de materiale în care este abordat războiul informațional: „Dacă nu ești de acord cu ocupația americană, propaganda te etichetează ca „rusofil”; „Rușii sunt răi, americanii sunt buni” e o prejudecată a românilor; Inițiativă fără precedent a României pentru a contracara propaganda rusească din R. Moldova.

Informații scoase din context, o metodă simplă de manipulare

Raportul prezintă temele comune, întâlnite la majoritatea grupurilor pro-ruse de pe Facebook, însoţite de câteva exemple de ştiri sau postări ce le promovează:

FOTO: Sigla Serviciului rus de Securitate, FSB, un un succesor al KGB căruia i-a preluat personalul și metodele de lucru

1. Conducătorii actuali ai României ne vor răul și sunt marionete ale marilor puteri, în timp ce rușii ne vor binele.

Una din metodele prin care se încearcă atragerea românilor către sursele de ştiri alternative este criticarea guvernului şi eventual folosirea nemulţumirilor legate de conducerea ţării, sau nemulţumiri sociale generale, pentru a oferi o alternativă.

Din moment ce nu există partide cu orientări puternice pro-ruse, de obicei articolele se limitează la atacarea guvernului sau a apartenenței la NATO ori UE. În sens invers, sunt preluate articole în care diferite voci din Rusia laudă România şi poporul român, dar consideră că conducătorii acesteia din ultimii ani au sabotat potenţialul ţării, sugerând astfel că poporul rus este alături de noi în încercarea de desprindere de sub jugul conducătorilor corupţi controlaţi de la Bruxelles sau Washington.

2. România – colonie săracă, exploatată și distrusă de către SUA și UE

Postarea, care preia părţi dintr-o postare similară mai mare, argumentează faptul că „Imperiului Atlantist” nu are interese permanente în România.

Acesta va exploata resursele ţării şi vor rămâne aici cât timp au interes, apoi se vor retrage şi vor lăsa în urmă un pământ pârjolit ce ar urma să fie o zonă tampon în relaţia cu Rusia.

Pe de altă parte, Rusia ştie că NATO se va retrage din România şi are interes să investească în România pe termen lung pentru oricum tot acolo (la ei) ajungem pe termen lung.

Tehnici de manipulare folosite:

● Sugerează că, din moment ce nu are interese pe termen lung în România, „Imperiului Atlantist” nu va face decât să exploateze România

● Sugerează că, cu cât ne apropiem mai repede de Rusia, cu atât mai bine, deoarece oricum acolo o să ajungem.

Propaganda pe rețelele de socializare - instrument al războiului hibrid

Departamentul de monitorizare al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning scrie că în timp ce la nivelul UE ș al NATO contracararea războiului hibrid a ajuns nu doar o problemă comună, dar a condus şi la ideea că este nevoie de eforturi comune de soluţionare, în România efectele acestei forme de influențare a publicului se resimt într-unul dintre cele mai dinamice spații publice - social media.

Românii, în topul utilizatorilor social-media

Românii sunt în topul european al accesării reţelei Facebook. În România se află peste 8,4 milioane de utilizatori, reprezentând un grad de penetrare de 41% din populaţie, respectiv 87,12% dintre internauţi, potrivit datelor furnizate, în acest an, de facebrands. ro.

FOTO: NATO, SUA, UE sunt ținte predilecte ale atacurilor trolilor, în special în comentariile de pe Facebook sau de pe siteuri FOTO: WWW.NATO.INT

Dintre aceştia, 41% sunt femei și 58,8% bărbați; cel mai numeros segment de utilizatori este cel al românilor cu vârste între 25 și 34 de ani - 28,5%, urmat de cel al românilor cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani - 22,6% şi respectiv cel al românilor între 35 şi 44 de ani - 20,5%.

În total, peste 70% dintre cei 8,4 milioane de români cu cont pe Facebook au vârsta între 18 şi 44 de ani.

Ei reprezintă un public activ, cu drept de vot, cu perspectivă clară de a influența viața publică, economică și politică a țării, în următorii ani.

Exemplul oferit de alegerile prezidenţiale din 2014 a arătat clar importanţa noilor tehnologii în general, al reţelei Facebook în special, atunci când emoțiile colective pot genera schimbări radicale ale jocului politic. În derularea formelor de război hibrid, direcțiile de influențare a comportamentului se difuzează la nivel individual, de grup sau general, cu accent pe credinţe - individ, teoriile conspiraţiei - grup şi la nivel global prin reţele sociale.

Temele principale regăsite în studiile de caz vizează în special explicarea poziției rusești, atacarea valorilor occidentale, promovarea naționalismului și conectarea unor teme aparent fără legătură directă, care se potențează reciproc.

Influențarea opiniei publice

În acest context, analizarea unor instrumente şi mijloace specifice războiului hibrid, de influenţare a opiniilor, comportamentului sau chiar a credinţelor pe reţeaua social media Facebook poate deveni utilă, cel puţin din perspectiva unor studii de caz pe care vi le supunem atenţiei.

Grupul „Institutul de investigare a crimelor capitalismului”, reintitulat în engleză „Institute for the Investigation of the Crimes of Capitalism” - (2.055 membri, grup închis)

Aprilie 2015 - postări - clipuri de promovare a socialismului, nemulțumiri privind numărul prea mare de parlamentari, share dat cu imagini președintele Uruguay-ului, fără gărzi de corp, așteptând la rând la spital, locomotive CFR dezafectate, „islamizarea” României.

● companii americane care au ascuns în paradisuri fiscale mai multe miliarde de dolari,

● fermele româneşti distruse de importuri, cu un comentariu despre cum ar fi fost adus capitalismul si dominaţia americană,

● un sfert din români, în sărăcie severă - comentarii că era mai bine în 1989, să mulţumim clasei politice pentru „realizări”, distrugerea industriei de armament.

FOTO:Șefii serviciilor secrete ruse - directorul FSB, Alexander Bortnikov (stânga) și directorul SVR, Mihail Fradkov  la Moscova, zilele trecute FOTO: AGERPRES

Grupul „România este a tuturor românilor. Încearcă să descoperi adevărul”. Descriere: țara mea este România. Fără restricţii. ROMÂNIA este a tuturor....ROMÂNILOR...Încearcă să descoperi adevărul ascuns, atât după făgăduinţe-le şi darurile bogatului, cât şi după vaitele şi rugăminţile săracului. Se preiau siteuri care dau știri de genul: „Până în 2020 - România să devină o țară suverană alimentar, care să consume mâncare românească”.

În 19 aprilie a fost publicat un colaj foto Klaus Iohannis/ Bashar al-Assad, pe un site care „citează” din Iohannis: „Aș fi bucuros ca peste o vreme un sirian să devină președintele României” - o declaraţie atribuită (în mod fals) preşedintelui, în septembrie 2015, de natură a exploata sentimentele naţionaliste şi anti-imigraţie.

FOTO:Hackerii „sparg” coduri informatice, încercând să obțină, în mod ilegal, controlul unui sistem de securitate. Trolii sunt, însă, la fel de periculoși, prin mesajele subliminale transmie online

Pagina de Facebook „Sirianul”

Sirianul - este un exemplu de instrument online (pagină oficială de Facebook) utilizat în scopuri propagandistice. Pagina a fost creată pe 10 octombrie 2015, la 10 zile după ce Rusia și-a început ofensiva militară în războiul civil din Siria, în sprijinul armatei guvernamentale. Conform descrierii de pe pagina care are 7.700 de următori, Sirianul se consideră singura pagină care oferă informații exclusive, clipuri video și imagini din Siria în limba română. Totodată, pagina atacă mass-media românească pe care o acuză că preia informații ale unor trusturi precum Reuters, BBC - agenții de presă occidentale, menționând că scopul său este de a prezenta situația reală din Siria. Printre postările care se regăsesc distribuite pe pagina Sirianul se numără știrea: „Oficial UE, declarație-șoc: „Nu-i mai arestați pe jihadiștii care se întorc în Europa din Siria”. Declarația îi aparține lui Gilles de Kerchove, coordonatorul UE pentru terorism, și este preluată din The Guardian. Deși declarațiile oficialului european sunt traduse în conformitate cu sursa citată, titlul articolului dezinformează, scoțând din context afirmațiile lui de Kerchove. Titlul nu se regăsește în același format în articol și induce în eroare opinia publică, întrucât utilizează elemente de citare directă pentru o frază care nu este cuprinsă în articol.