Intr-un interviu publicat de Mediafax, medicul Raed Arafat isi isuseste greselile tragediei de la Colectiv si trage mai multe semnale de alarma vis-à-vis de procedurile in astfel de situatii limita.

"Au fost în perioada respectivă foarte multe atacuri, nejustificate, în media, în social media, fără să generalizăm. Dar aceste atacuri au lăsat un impact pe colegii noştri, au lăsat un impact pe cei care comandă, au lăsat un impact pe cei care intervin. Doar simplu fapt că cineva a criticat şi a pornit o critică prin Facebook că resuscitarea s-a făcut pe caldarâm a fost o chestie deplasată pentru că lumea se întreba- dar unde trebuia să resuscităm? Lucrăm cum lucrează multe servicii avansate în domeniul medicinei de urgenţă. S-a pus problema că de ce nu avem pe fiecare maşină un medic. Arătaţi-mi ţara care are pe fiecare maşină un medic. Sunt ţări care nu au niciun medic pe nicio maşină de ambulanţă, vin ambulanţele doar cu paramedic sau asistenţi. Blamarea sistemului şi atacarea sistemului de urgenţă, per ansamblu, şi ca parte de răspuns la incendii, pompieri, şi ca parte de răspuns la partea medicală. Eu zic că sistemul nostru a făcut faţă bine pentru situaţia provocatoare în care a fost pus", a mai declarat şeful DSU.Medicul consideră că oamenii din sistemul de urgenţă românesc sunt mai pregătiţi după "experienţa" Colectiv şi spune că, personal, a învăţat mai multe lecţii.

"În anumit sens, da, ar fi mai pregătit (n.r. sistemul). În anumite aspecte încă mai avem de lucru. Repet, o intervenţie la un dezastru perfect nu va fi niciodată, cum nu e nicăieri. Un dezastru nu este egal cu celelalte, întotdeauna ai aspecte individuale ale unui dezastru, înveţi din ele şi implementezi măsuri pentru ele. Un dezastru nu se repetă identic, cu toate aspectele lui. Normal că suntem mai bine pregătiţi, normal că există experienţă, în acest caz s-a cumulat o oarecare experienţă, din păcate. Asta nu înseamnă că vine cineva şi spune că la următorul dezastru o să avem pentru fiecare victimă o ambulanţă, nu pot să garantez acest lucru pentru că nimeni nu poate să vă garanteze acest lucru. (...) Am învăţat mai multe lecţii, pe sistemul de urgenţă cel puţin. Şi personal am învăţat. Unul dintre lucrurile pe care le-am învăţat – să răspund imediat la orice acuzaţie, chiar dacă mulţi au ieşit şi mi-au zis că de ce bag în seamă", mai susţine Arafat.

Întrebat despre condiţiile din spitale, locurile unde au fost internaţi şi au murit mulţi dintre arşii de la Colectiv, medicul aduce în discuţie că în ţara noastră nu a fost construit un spital mare în ultimii 25 de ani, sistemul sanitar primind o lovitură şi prin reducerea veniturilor.

"Nu este normal ca în 25 de ani în spitalele noastre nu am reuşit încă să ajungem la un anumit nivel, măcar la spitalele mari de urgenţă, din punct de vedere al infrastructurii. Noi am fost loviţi în foarte multe situaţii în România pe sistemul sanitar. Una dintre cele mai mari lovituri a fost când au redus veniturile la 25%, în realitate fiind mai mare reducerea, şi exodul medicilor care atunci s-a intensificat. Am pierdut medici şi asistenţi foarte mult. (...) A fost un moment în care sectorul sanitar a primit o lovitură foarte puternică. Nu zic aici că e cineva de vină, nu intru în amănunte, a fost criză financiară, dar poate că acolo e o lecţie – la viitoarea criză fincnaciară să lăsăm sistemul sanitar în pace, să rezolvăm dacă avem pierderi financiare în el, dar să lăsăm personalul operativ în pace, altfel ne pleacă. (...) Acum am plătit şi o plătim încă câţiva ani. Infrastructurii nu prea i-am dat importanţă. O ţară ca România 25 de ani să nu construiască niciun spital mare, nou, în 25 de ani, este puţin de neînţeles. Dar, în acelaşi timp, dacă urmărim, acum avem bani să construim spitale regionale, avem bani să reparăm unele spitale să le aducem nivelul mai sus, proiectele sper să se implementeze", mai declară şeful DSU.

Raed Arafat susţine şi acum că cei care au fost răniţi în incendiul din Colectiv nu au fost trimişi imediat în străinătate pentru că procedura nu a permis acest lucru.

"Era clar de la început că sistemul este supraîncărcat, dar totuşi sistemul a făcut faţă. Noi, în afară de primele decese pe stradă, după ce bolnavii au ajuns la spital, având 88 de bolnavi intubaţi, în total 150 şi ceva de pacienţi internaţi, nu a fost niciun deces în primele ore .Ceea ce înseamnă că i-au îngrijit ok până ce au început să apară decese din cauza afecţiunilor pulmonare şi după asta din cauza mai multor complicaţii. Dar, din start, lumea era conştientă că trebuie ceva făcut, să se ducă pacienţi şi în alte părţi. Doar că acolo a durat. Până ce rezolvi primirea, procedurile, tot. Am fost atunci atacaţi că de ce nu am trimis imediat. Pentru că nu se poate. O doamnă de la o fundaţie, asociaţie, care a ieşit şi a urlat la toate televizoarele că noi ţinem bolnavii ilegal, că noi trebuie să-i ducem imediat. Vreau să vină să mă înveţe. Cum îi duc imediat când am atâtea victime?! Îi pun în avioane şi aterizez în aeroporturile din Europa şi spun la spitale – luaţi-i?! Nu merge. Clar, trebuie să ai o relaţie pe care o porneşti cu spitalul urgent, vorbeşti cu medicii – cum s-a întâmplat cu Spitalul Militar din Bruxelles. S-a luat legătura foarte urgent, s-a stabilit că soluţia optimă este să vină ei să aleagă bolnavii pe care pot să îi ia- asta este corect de făcut, au venit, au ales, după ce au finalizat alegerea, a doua zi bolnavii au fost trimişi", a mai spus medicul.

Secretarul de stat consideră că transportul unora dintre răniţi în străinătate s-a făcut la presiune, deşi starea lor medicală nu permitea.

"Celor care au ales să atace întregul sistem şi să spună că noi ţinem bolnavii ilegal în spitale şi că trebuia să-i mutăm imediat în alte ţări – nu aveam ce să le răspundem pentru că imediat în alte ţări nu ai cum. Dacă era un bolnav, hai să zicem că se putea, dar vorbim de 88 de pacienţi arşi, intubaţi, ventilaţi şi de diferenţa până la 150 si ceva tot cu arsuri grave. Noi am fost puşi şi sub presiune, asta trebuie zisă şi o să o zicem în continuare- presiunea care s-a creat ne-a determinat în unele situaţii să acceptăm transferul unor pacienţi pe care altădată nu am fi acceptat să-i transferăm şi pe unii i-am pierdut pe drum. De regulă nu prea avem decese pe transfer, sunt foarte foarte rare. Aici am avut. În Olanda am pierdut doi, la Paris am pierdut unul, unul s-a întors avionul cu el fiind în drum către Zurich – şi la toate aceste cazuri recomandările erau cu acceptul familiei explicând familiei că este un risc mare, că s-ar putea pierde pacientul", mai declară Arafat.

Potrivit şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), se lucrează la o nouă procedură în cadrul Mecanismului de protecţie civilă europen pentru activare în cazul arşilor.

"La Mecanismul de protecţie civilă toată lumea ne-a criticat că de ce nu l-am activat atunci. Pentru că atunci Mecanismul de protecţie civilă nu avea proceduri pentru bolnavi arşi. Puteau să ne sprijine, să anunţe, dar nu se garanta că se va face ceva. Noi am intrat în legături directe – în Belgia, în Olanda, în Anglia, în Germania, în Franţa a fost tentativă, din păcate am pierdut bolnavul. Acum, la Mecanismul de protecţie civilă european lucrăm intens pe o procedură, comună, pentru pacienţii arşi, pentru dezastrele cu pacienţi multipli arşi şi procedură. Deja au fost vreo trei întâlniri la care am participat, acum se lucrează pe proceduri, după ce finalizează procedurile o să punem un mecanism prin care dacă activăm protecţia civilă europeană pentru multipli arşi mecanismul imediat să fie respectat. Adică ei vor alerta protecţiile civile, care sunt punctele lor de contacte, iar protecţiile civile trebuie să aibă telefoanele de contact, numele persoanelor care sunt responsabile pentru bolnavii arşi în situaţia respectivă. Noi am dori să intre toate ţările membre UE , din păcate nu toate participă. Au participat 17 ţări până acum, incluse fiind ţările mari- Marea Britanie, Franţa, Germania. Noi. Au participat şi din alte ţări. Sunt ţări care încă nu, dar asta nu înseamnă, când finalizăm tot mecanismul, că nu vor semna şi nu vor intra în acest mecanism pentru că mecanismul prevede şi un preangajament că dacă trimitem şi plătim, indiferent că prin casă, că prin asigurări.(...)Nu exista un astfel de angajament pentru arşi. Din cauza asta am ales soluţia de bilateral, dar degeaba am explicat, aceleaşi persoane au inflamat o ţară întreagă cu Mecanismul de protecţie civilă europeană, că dacă îl activam bolnavii ajungeau mult mai repede.", declară medicul.

La puţin timp după teribila noapte din Colectiv doi pompieri de prevenire au fost puşi sub acuzare de procurorii DNA pentru abuz în serviciu după ce s-a descoperit că ar fi validat ilegalităţile din club, privind avizele necesar, aceasta fiind o cauză a tragediei. Incendiul şi ancheta ulterioară au scos la suprafaţă nevoia de schimbare în procedurile de prevenire a situaţiilor de urgenţă.

" (...)Pe parte de prevenire pompierii au acum o putere mult mai mare în luarea măsurilor împotriva celor care nu respectă legislaţia, celor care nu au autorizaţii şi mai ales celor care operează localuri cu pericol major pentru persoane.(...) Cred că unul dintre lucrurile care a fost ca impact este că populaţia, cei care deţin localuri şi trebuie autorizate, au sesizat că acest lucru trebuie făcut. Noi eram într-o situaţie în care mulţi preferau să plătească amenzi, să nu se autorizeze", spune Raed Arafat, la un an de la Colectiv.

După Colectiv au început controale masive ale pompierilor la nivel naţional. Datele transmise de IGSU, la solicitarea MEDIAFAX, arată că din 4 noiembrie 2015 şi până în 30 septembrie 2016, la nivel naţional, s-au derulat peste 15.000 de controale, fiind acordate în cuantum de peste 52 de milioane de lei.

"Pe partea de prevenire, noi am început în 2015, înainte de Colectiv, să schimbăm. Am continuat după Colectiv prin hotărârea de Guvern, aplicare şi tot. S-a dat la pompieri o mână mult mai forte. Acum pompierul poate să închidă orice local care nu respectă regulile şi care pune viaţa în pericol. Înainte nu puteau să facă asta. Înainte puteau doar să amendeze, acum dau şi amendă, amendă foarte mare, şi închid dacă este nevoie", susţine Raed Arafat.

Prin Hotărâre de Guvern au fost introduse noi categorii de construcţii şi spaţii ce necesită avizare în caz de incendiu, dar a fost simplificată şi procedura de obţinere a autorizaţiei.

"Noi eram într-o situaţia în care mulţi preferau să plătească amenzi, să nu se autorizeze. Pentru autorizaţie ei spuneau că era greu pentru trebuia să ai expert care să valideze anumite documente şi expertul respectiv era foarte greu de ajuns la el,erau foarte puţini în ţară. S-a emis un ordin al ministrului de interne prin care veriga asta nu mai există şi s-a uşurat modul de obţinere al autorizaţiilor. Fără a reduce calitatea autorizaţiilor care se dau. Nu înseamnă că autorizaţia se va da mai uşor, dacă sunt nereguli. Dacă nu sunt nereguli, se va da mai uşor. Astea sunt aspectele pe care cred că le-a adus tragedia respectivă. Mai sunt mai multe puncte care au fost prevăzute într-un memorandum aprobat de primul-ministru, o parte sunt deja implementate, o parte sunt în curs", declară şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

Haosul creat la Colectiv în modul de răspuns şi intervenţie al autorităţilor a scos la suprafaţă şi nevoia de schimbare a procedurile de comandă şi coordonare în caz de dezastru.

"Ca orice intervenţie la un dezastru sau la o calamitate, sunt aspecte care pot fi îmbunătăţite, intervenţii perfecte la dezastre nu există nicăieri în lume. Întotdeauna înveţi ceva sau vezi că ceva trebuie îmbunătăţit, modificat. Şi aici a fost aceeaşi situaţie(...) Un alt aspect care a fost observat pe partea de intervenţie, partea de coordonare şi conducere. La coordonare este nevoie de o integrare mai mare între toţi cei care intervin, mai ales între serviciul de ambulanţă, pompieri şi SMURD pe o parte, serviciul de ambulanţă pe o parte. În ţară am reuşit să aducem pompierii cu ambulanţa şi SMURD-ul în aceeleaşi dispecerate, în întreaga ţară. Când a fost Colectiv erau doar două locaţii nerealizate, din lipsă de spaţiu.Una era Constanţa, una era Bucureşti unde spaţiul pus la dispoziţie de Primăria Municipiului Bucureşti este în curs de finalizare. (...) Pe partea de organizare a intervenţiei şi modul de alertare, s-a schimbat procedura în sensul în care acum, dacă este ceva major, se pot alerta simultan, nu la rând, e o chestie simplă. În loc să iei echipajele, să ajungă alerta la rând, acum ajunge simultan, pot pleca simultan mai multe. Astea sunt care s-a lucrat pe ele şi care încep să fie implementate ca proceduri suplimentare sau proceduri noi. Într-o hotărâre de Guvern, 557, emisă recent, s-a clarificat rolul de comandă şi control- comanda acţiunii şi comanda intervenţiei. Comanda acţiunii, care este o coordonare a acţiunii, care poate să aibă mai mulţi comandanţi de intervenţie pe diferite locuri, pe diferite sectoare, care fiecare să conducă intervenţia acolo. Lucru care este realizat şi este în curs de implementare", mai susţine Arafat.

Secretarul de stat susţine că "responsabilitatea nu trebuie să fie doar la IGSU şi DSU" şi că revine inclusiv proprietarilor.

"Cluburile sunt mai sigure, dar aici trebuie să înţelegem – responsabilitatea nu trebuie să fie doar la IGSU sau DSU. Şi cei din teren au responsabilitate. Proprietarii, cei care au cluburile. Trebuie să înţeleagă că măsurile pe care le impunem sunt măsuri justificate. Şi cei care merg în cluburi, dacă văd că ceva nu e în ordine, să anunţe. Unul dintre lucrurile foarte bune pe care am reuşit să îl introducem în legislaţie şi care acum permite ISU să ia măsuri serioase este numărul maxim al persoanelor într-un loc. Acum clar avem. Dacă locul e autorizat pentru un anumit număr, până la 10% în plus e o amendă foarte mare, dacă peste 10% este o amendă plus închidere pe două luni. În unele situaţii s-a procedat la acest lucru. Nu mai putem să glumim aici, nu e loc de glumă. Noi trebuie să fim foarte atenţi că se respectă regulile aşa cum sunt, pentru că sunt făcute ca să protejeze", mai declară Arafat.

Potrivit datelor IGSU, de la Colectiv şi până la sfârşitul lunii septembrie, 103 obiective, printre care mall-uri, baruri, cluburi, săli de cinema, au fost închise pentru că nu respectau normele de securitate, cele mai multe în judeţele Teleorman, Giurgiu, Suceava, Olt, Hunedoara şi Arad. Aproape 50% dintre acestea au fost redeschise după, intrând în legalitate. Reprezentanţii Inspectoratului susţin că în alte 305 situaţii au fost patroni de restaurante, discoteci, sali de cinematograf, cluburi, baruri, mall-uri care şi-au oprit activitatea din propria iniţiativă.