Prima probă de foc din această vară pentru tinerii României – Evaluarea Națională, abia s-a încheiat. Propunem cititorilor o analiză bazată pe cifre și comentarii avizate a rezultatelor de la prima încercare cu care copiii dau piept pe drumul cunoașterii.

Astăzi începe și BAC-ul, însă, până la aflarea rezultatelor de la examenul maturității, specialiștii critică dur sistemul actual de admitere la liceu, care ar transforma România într-o societate cu diplome și fără meserii. Pe lângă asta, în acest an, și subiectele creează controverse: texte bizare și autori nesemnificativi.

 

Promovabilitate zero!

Potrivit datelor centralizate de MEN, sunt multe școli fără niciun absolvent! În județul Dolj există patru unități de învățământ care au obținut anul acesta rezultate absolut nule. La fel și în Constanța. La Liceul Teoretic „Radu Prișcu” din Dobromir, niciun candidat nu a promovat Evaluarea. Mediile s-au situat între 1.00 și 4.20. La fel s-a întâmplat și în cazul Școlii Gimnaziale Nr. 1 din Canlia, unde elevii au obținut medii între 1.10 și 3.72, iar acestea sunt doar câteva exemple. Absolvenții de gimnaziu care nu s-au înscris la Evaluarea Națională ori s-au înscris, dar nu au participat au avut posibilitatea de a se înscrie în învățământul profesional/dual, unde admiterea nu este condiționată de susținerea Evaluării Naționale. Anul acesta sunt disponibile 38.345 de locuri la învățământ profesional la nivelul întregii țări, din care 5.542 de locuri sunt alocate învățământului dual. Înscrierile pentru învățământul profesional și dual s-au încheiat pe data de 19 iunie. Urmează perioada de preselecții și probele eliminatorii.

 

„Se face confuzie între literatura de calitate, clasică, exemplară, și cea ordinară”

Rezultatele de anul acesta nu diferă foarte mult de anii precedenți. 73,6% dintre elevi au obținut o medie peste 5, față de 77%, promovabilitatea de anul trecut. Totuși, pentru a vedea impactul acestora asupra societății, pentru că acești copii reprezintă viitorul unei națiuni, am luat legătura cu mai multe voci autorizate care să contureze situația în care se găsește învățământul românesc.

 

„Nu mai promovăm valorile unui popor, ci îi radiem identitatea”

Eugen Simion, președintele secției de Filologie și Literatură a Academiei Române și consilier la Ministerul Educației, a criticat în termeni duri alegerea subiectelor pentru Evaluarea Națională: „Am ajuns să le cerem copiilor analiză pe textele Ioanei Pârvulescu, de parcă România nu are un Sadoveanu sau un Calistrat Hogaș, să afle cum arată o excursie la munte. Este o confuzie la mijloc: între literatura de calitate, clasică, exemplară, și cea ordinară. Ce mare carte este Inocenții?”, și-a arătat academicianul consternarea.

 

Care este adevărata miză?

Odată pornit, Eugen Simion este greu de oprit: „Ce să mai comentăm despre al doilea subiect? Cum să susțină elevii noștri un examen pe baza unui text dintr-o revistă National Geographic, sau cam așa am înțeles. Domnule, este o bătaie de joc, o umilire a operelor scriitorilor noștri. Nu vor să le dea un text din Caragiale, Creangă, Rebreanu, Arghezi? Care ar fi miza? Li se șterge copiilor identitatea națională! Este inadmisibil! Nu mai promovăm valorile unui popor, ci îi radiem identitatea”, a mai adăugat academicianul.

 

Subiecte bizare

Primul subiect (textul la prima vedere) a fost un fragment din „Inocenții”, de Ioana Parvulescu. Elevilor li s-a cerut să citească și să analizeze textul conform unor cerințe și să realizeze o compunere în care să argumenteze apartenența la genul epic a textului dat. Cel de-al doilea subiect a fost un text extras din revista National Geographic Traveller: Adina Brănciulescu, „Transilvania, din goana trenului”, în paza căruia elevii au răspuns la o serie de întrebări și au realizat o narațiune.

 

Președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți: „Prea multe generații de sacrificiu!”

 

Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, critică dur actualul sistem de admitere la liceu al elevilor, considerând că nu este în folosul acestora, dar nici al societății. Aceștia fiind testați identic, fără a se ține cont de vocații.

„Modul în care se desfășoară actuala evaluare nu aduce plusvaloare. Avem nevoie de standarde de notare, de un proces de predare-învățare-evaluare, centrat pe elev. Avem 42% analfabeți funcționali, licee care admit elevi cu note mult sub 5, la testele PISA, suntem în coada clasamentului. Ar trebui ca admiterea să se facă la fel ca înainte de 1990, pe bază de concurs. Fiecare liceu să își aleagă subiectele de testare, în funcție de profil și nivel. Sunt prea multe generații de sacrificiu și ar fi păcat să ne batem joc de următoarele”, declară Iulian Cristache.

 

Pregătiți pentru examene, nu și pentru viață

Pe de altă parte, sociologul Marius Pieleanu spune că actualul sistem nu îi pregătește pe elevi să se descurce mai departe în societate, fiind nevoie disperată de o formare profesională adecvată, astfel încât, după terminarea studiilor, elevii să nu aibă doar cunoștințe teoretice, ci să cunoască într-adevăr o meserie.

 „Din păcate, școala românească transmite și formează elevul doar pentru a trece niște examene, nu și pentru a se descurca în viață, pentru a fi apt în societate. Se dorește ca din ce în ce mai mulți elevi să fie absolvenți, cu studii superioare, sunt pregătiți pentru clasa socială superioară. E drept, o societate are nevoie de medici, profesori, ingineri, academicieni, însă, la fel de mare nevoie are și de strungari, frizeri, zugravi, meserii extrem de respectabile și chiar bănoase.

Problema este că nu avem o relație consistentă între ce cere economia și ce dăm. Nu se asigură o formare profesională în acest sens, dispar meserii, meserii extrem de utile, mai ales în zonele rurale. Noi trebuie să ținem în viață, pentru că sindicatele fac presiuni, o mulțime de licee care nu își găsesc justificarea”, ne-a explicat sociologul Marius Pieleanu

 

Număr record de contestații

Ministerul Educaţiei Naţionale a centralizat rezultatele finale înregistrate la Evaluarea Naţională a absolvenţilor clasei a VIII-a, desfăşurată în perioada 11 – 23 iunie 2018. Potrivit MEN, situaţia statistică generală relevă că, din cei 142.847 de candidaţi prezenți, un număr de 105.109 de candidați a obţinut medii mai mari sau egale cu 5 (cinci) – 73,6%. Au fost depuse 23.761 de contestaţii, cu aproape 10.000 mai mult ca anul trecut. Dintre acestea,12.372 de contestaţii au vizat lucrări la Limba şi literatura română, 10.958 la Matematică și 431 la Limba şi literatura maternă. În cazul a 14.747 de lucrări, notele au fost mărite, iar în cazul a 7.541 de lucrări notele au scăzut. Potrivit datelor rezultate în urma reevaluării lucrărilor contestate, numărul candidaţilor cu medii mai mari sau egale cu 5 a crescut cu 0,10% (de la 73,5% la 73,6%). A crescut, de asemenea, şi numărul candidaţilor cu media generală 10, de la 319 la 345. S-a redus, în schimb, numărul candidaţilor cu medii sub 5: de la 37.875 la 37.738. Pe tranșe, cele mai multe medii sunt cuprinse în intervalul 7 – 7,49

 

Performanță sau „Fenomenul Brăila”

Și în acest an, pentru a șasea oară consecutiv, Brăila este județul din România cu cele mai bune rezultate la Evaluarea Națională, cu o rată de promovabilitate de 89,54%. Performanța este pusă însă la îndoială. În luna mai, mai mulți părinți și ONG-uri din toată țara au semnat o scrisoare deschisă adresată premierului, ministrului Educației, precum și factorilor de decizie din Senat și Camera Deputaților prin care solicită adoptarea de urgență a unor măsuri legale prin care să fie oprit asa-numitul „Fenomen Brăila”, care ar fi cuprins școala românească, și care s-ar manifesta în deosebi în județul Brăila: este vorba de interzicerea înscrierii în prima sesiune a examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat a elevilor cu rezultate slabe la învățătură, pentru a nu „trage în jos” media pe școală.

 

Ce spune psihologul

Evaluarea Națională înseamnă primul examen important din viața copiilor, astfel că ne-am îndreptat și către un psiholog, Ana Nicoleta Grigore, doctor în Științele Educației și profesor de psihologie, care ne-a explicat ce înseamnă pentru un elev presiunea probelor, dar și a eșecului: „De foarte multe ori am întâlnit cazuri nefericite care, deşi bine pregătiți „au uitat tot” în faţa comisiei sau a foii de examen. Această pregătire psihologică o poate realiza un profesor înzestrat, un părinte prezent lângă copil sau un specialist. Deţinerea unor tehnici corecte de învăţare şi de gestionarea emoţiilor corelate unui ideal bine stabilit pentru care se trece prin aceste examene cred că sunt secretele succesului pe care orice copil îl poate obţine. Totuşi, atunci când se confruntă cu un rezultat sub aşteptări, copilul trebuie să înţeleagă ceea ce psihoterapia cogntiv comportamentală condensează în expresia „nu există eşec, există feedback” întotdeauna există a doua şansă, care poate fi mai bună! Este important să ne pregătim copiii pentru aceste situaţii asigurându-le şi acea pregătre psiho-spirituală, universală, care îi va însoţi în orice tip de examen al şcolii sau al vieţii”.

 

Admiterea la liceu

Reamintim că media generală obţinută la Evaluarea Naţională constituie unul dintre criteriile pentru admiterea în învăţământul liceal de stat.

Media de admitere în liceu este media ponderată între media generală obţinută la Evaluarea Naţională (cu o pondere de 80%) şi media generală de absolvire a claselor din gimnaziu (cu o pondere de 20%).

Pentru anul școlar următor, elevii vor completa fișele de înscriere la liceu în intervalul 29 iunie-3 iulie. Pe 9 iulie se desfășoară repartizarea computerizată, iar în perioada 10-13 iulie se depun dosarele de înscriere la școlile la care au fost repartizați candidații.

 

În cifre: 25.938 de elevi nu au susținut Evaluarea Națională

Nr. elevi clasa a VIII-a înregistrați la începutul anului sc.2017-2018: 176.541;

Nr. elevi promovați la data de 08.06. 2018: 154.291;

Nr. elevi corigenți la data de 08.06. 2018: 13.822;

Nr. elevi repetenți la data de 08.06.2018: 3.006;

Nr elevi cu situația neîncheiată la data de 08.06.2018: 3.165;

Nr. elevi aflați în abandon școlar, transfer în străinătate, alte situații: 2.257;

Nr. elevi cu Cerințe Educaționale Speciale care nu susțin Evaluarea Națională - din nr. elevilor promovați: 2.096;

Nr. elevi înscriși la Evaluarea Națională: 150.603;

Nr. elevi prezenți la examen: 142.847;

Nr. elevi care au obținut o medie peste 5 la examen: 105.109.