Pui de cotoroanță - cel mai inteligent roman neo-shakespearian
- Florian Saiu
- 15 ianuarie 2018, 15:43
Miercuri, 17 ianuarie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr. 38), va fi lansat romanul Pui de cotoroanță de Margaret Atwood, al patrulea volum al Proiectului Hogarth Shakespeare, interpretarea în cheie modernă a Furtunii de William Shakespeare
Reluând temele piesei shakesperiene despre răzbunare și o a doua șansă în viață, marea scriitoare Margret Atwood ne poartă într-o călătorie interactivă, dominată de iluzii, plină de surprize și miracole copleșitoare. La eveniment vor vorbi prof.univ.dr. George Volceanov, traducătorul romanului și prof.univ.dr. Angelo Mitchievici, scriitor şi critic literar. Invitatul special al evenimentului, actriţa Oana Pellea va citi un fragment din roman. Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction, va fi moderatorul întâlnirii.
Pui de cotoroanță a fost inclus pe listele celor mai bune cărți ale anului 2016 din: Sunday Times, The New York Times Book Review, Washington Post, New York Magazine, The Millions, NPR Books, Canadian Literature, Elle, Amazon.
Margaret Atwood a scris romanul Furtunii perfecte, purtându-și cititorii prin Canada zilelor noastre, din societatea elevată a unui mare Festival Shakespeare până în sistemul penitenciar, din lumea coruptei clase politice până în cea a deținuților de drept comun. Fenomenele paranormale, comunicarea cu cei dragi chiar și dincolo de moarte adaugă un plus de originalitate acestei bijuterii literare care se citește cu sufletul la gură și care, deși urmează îndeaproape coordonatele textului-sursă (uzurparea, pierderea, remușcările, dorința de răzbunare, răzbunarea prin iertare), propune un final cu totul neașteptat. „Pui de cotoroanță“ este unul dintre apelativele folosite în Furtuna de Prospero și Ariel pentru Caliban. Reputatul critic britanic Jonathan Bate consideră Pui de cotoroanță „categoric cel mai inteligent roman neo-shakespearian“ (The Times).
„O combinație de dramă rafinată, simțire profundă și amuzament nestăvilit.“ Lindsay Duguid, Times Literary Supplement
Seria Hogarth Shakespeare propune revizitarea capodoperelor shakespeariene de către unii dintre cei mai bine cotaţi scriitori actuali, care le reimaginează pentru secolul XXI. Proiectul a fost demarat în 2015 în Marea Britanie, la 400 de ani de la moartea marelui Will, şi preluat deja de edituri din peste 28 de ţări. În România, Proiectul Hogarth Shakespeare apare la editura Humanitas Fiction sub coordonarea editorului Denisa Comănescu, cu susţinerea British Council România. Până acum, în limba română au apărut patru titluri din această serie: O paranteză în timp – Jeanette Winterson, Poveste de iarnă reimaginată, Shylock este numele meu– Howard Jacobson, reinterpretarea tematică a piesei Neguțătorul din Veneția, Scorpia – Anne Tyler, o trimitere sugestivă la Îmblânzirea scorpiei și Pui de cotoroanță – Margaret Atwood, o explorare revelatoare și palpitantă a temelor din Furtuna. Urmează noi romane de Tracy Chevalier (temă Othello) Edward St Aubyn (temă Regele Lear), Jo Nesbø (temă Macbeth) și Gillian Flynn (temă Hamlet).
Margaret Atwood este cea mai cunoscută scriitoare canadiană, autoare a peste 40 de volume, cuprinzând romane, proză scurtă, poezie, cărți pentru copii și eseuri, traduse în peste 30 de limbi. S-a născut la Ottawa, Ontario, pe 18 noiembrie 1939. Și-a luat licența în limba engleză la Victoria College, University of Toronto, în 1961, continuându-și studiile la Radcliffe College (1962) și la Harvard University (1962—; 1965—1967). A debutat cu un volum de versuri, Double Persephone, în 1961, urmat de peste 15 de cărți de poezie, multe încununate cu premii importante. A publicat 16 romane, printre care: Femeia comestibilă (The Edible Woman, 1969), Femeia-oracol(Lady Oracle, 1976), Povestea cameristei (The Handmaid’s Tale, 1985), Ochi-de-pisică (Cat’s Eye, 1988), Mireasa hoțomană (The Robber Bride, 1993), Alias Grace (1996), Asasinul orb (The Blind Assassin, 2000), Oryx și Crake (Oryx and Crake, 2003), MaddAddam (2013) și Pui de cotoroanță (Hag-Seed, 2016). Printre zecile de premii prestigioase care i-au fost acordate se numără: The Governor General’s Award (1966, 1985), Arthur C. Clarke Award (1987), Giller Prize (1996), Booker Prize (2000), Franz Kafka Preis (2017). I-au decernat titlul onorific de doctor honoris causa 30 de universități, printre care Oxford și Sorbona. Este membră a Societății Regale din Canada și i s-au conferit zeci de distincții, printre care Ordinul Norvegian al Meritului Literar și titlul de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor al Franței.