Afacerea Binomului pe tema dosarelor penale, acum că a fost devoalată, s-ar putea solda cu trimiterea dosarelor pentru refacerea cercetării având în vedere că probele obținute de SRI sunt nelegale - fiind culese în baza unui protocol, a unei decizii CSAT -, care contravin Legii 51/1991, republicată. Luju.ro a publicat sub semnătura jurnalistului George Tărâță un amplu material în care sunt prezentate o serie de considerații prin care se arată că dosarele penale în care SRI a avut atribuții de organ de cercetare penală ar trebui refăcute din faza de administrare a probelor.

După publicarea protocolului PICCJSRI semnat de Laura Kovesi, George Maior și Florian Coldea s-a declanșat o avalanșă de cereri formulate în instanță, în care apărătorii inculpaților din dosarele DNA au cerut trimiterea unor adrese către SRI pentru a se comunica dacă au fost sau nu lucrați pe respectivul protocol.

Mai exact, dacă a existat un plan comun de acțiune DNA-SRI, dacă a fost constituită o echipă mixtă DNA-SRI, dacă a existat orice fel de sprijin din partea SRI și dacă da, în ce a constat acesta.

Deja Înalta Curte de Casație și Justiție a trmis adrese către DNA, în care se cer lămuriri despre implicarea SRI în anchetă, în mai multe dosare, precum „Dosarul Microsoft 3”, „Dosarul Dragnea” sau „Dosarul Gala Bute”. În „Dosarul Alina Bica-Horia Simu”, Înalta Curte a rămas în pronunțare pe cererea avocaților de a trimite o asemenea adresa către DNA.

În cazul în care în răspunsul DNA se menționează implicarea Serviciului Român de Informații ca organ de cercetare penală, efectul nu poate fi decât unul singur: trimiterea tuturor dosarelor produse de „Binomul SRI-DNA” spre rejudecare. Decizia nr. 91 dată de Curtea Costituțională din 28 februarie 2018 cât și Decizia CCR nr. 802 din 5 decembrie 2017 aruncă în aer dosarele „Binomului”.

 

Dosarele lucrate de DNA cu sprijinul SRI sunt nelegale

Prin Decizia 91, CCR au analizat modul în care SRI poate interfera în cadrul anchetelor penale cât și baza legală în care poate face acest lucru, respectiv Legea 51/1991. Concluzia a fost devastatoare: SRI nu avea voie să opereze în niciun dosar al DNA, întrucât corupția nu poate fi inclusă în categoria amenințărilor la adresa siguranței naționale.

De asemenea, CCR a stabilit că informațiile obținute de SRI nu pot fi considerate ca probe sau mijloace de probă. În opinia specialiștilor consultați de Lumeajustitiei. ro, ca urmare a Deciziei CCR, toate informațiile venite de la SRI și transformate de DNA în probe sau mijloace de probă trebuie declarate nule, în condițiile în care ele reprezintă probe nelegale, iar dosarele făcute de DNA cu sprijinul SRI ar trebui reluate de la zero.

 

Securitatea națională, diferită de infracțiunile de drept comun

În Decizia CCR 91/28 februarie 2018 se arată: „Curtea constată că scopul în care sunt utilizate activitățile întreprinse în domeniul securității naționale este diferit de cel al activității procesual penale. Primele se axează pe cunoașterea, prevenirea și înlăturarea amenințărilor interne sau externe cu scopul realizării securității naționale, iar celelalte au ca scop tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni. (…) Spre  exemplu, săvârșirea unor infracțiuni, cum ar fi cele contra persoanei nu vor putea fi calificate drept o amenințare la adresa securității naționale, chiar dacă faptele aduc atingere gravă dreptului fundamental la viață sau dreptului fundamental la integritate fizică și psihică a unei persoane. (...) Pe de altă parte, săvârșirea de fapte îndreptate împotriva unui grup, spre exemplu săvârșirea infracțiunilor de genocid sau infracțiunilor contra umanității, se pot constitui în amenințări la adresa securității naționale”.

 

CCR: „Nulitatea absolută poate fi invocată pe tot parcursul procesului penal”

Dosarele lucrate cot la cot de DNA și SRI pot fi anulate tot în baza unei hotărâri a CCR, care, prin decizia nr. 802 din 5 decembrie 2017, a decis că se poate constata că o probă a fost administrată nelegal atât în cursul camerei preliminare, cât și a judecății în fond sau la apel. „(…) Cu referire la probele obtinute în mod nelegal, Curtea a statuat, în Decizia nr.383 din 27 mai 2015, că ”o probă nu poate fi obținută nelegal decât dacă mijlocul de probă și/sau procedeul probatoriu prin care este obținută este nelegal, aceasta presupunând nelegalitatea dispunerii, autorizării sau administrării probei. Or, nelegalitatea acestora este sancționată de prevederile art.102 alin.(3) din Codul de procedură penală, prin aplicarea regimului nulității absolute sau relative„”.