Protocol Trinom pentru execuții de tip Stalinist

Protocol Trinom pentru execuții de tip Stalinist

Fostul premier Victor Ponta a spus că dosarul lui Tiberiu Nițu, fost procuror general, este o „execuție stalinistă”. Consiliul Superior al Magistraturii a transmis că CSAT a verificat declarațiile magistraților și că, la nivelul anului 2016, nu existau ofițeri acoperiți sau colaboratori ai serviciilor de informații în magistratură. Jurnalistul Radu Soviani a fost audiat de Comisia de Control a SRI după ce a spus că între protocolul original și cel dat publicității există aspecte care ar induce ideea de fals.

În cadrul emisiunii România 9 de la TVR, fostul premier Victor Ponta a spus, referitor la protocolul dintre SRI și Parchetul Înaltei Curți: „Eu mi-am făcut datoria și am spus că binomul ăsta cu care se luptă toată lumea, dacă nu avea și partea de Trinom, nu se întâmpla nimic.(...) Și atunci Traian Băsescu care, din 2005 a avut această idee, a zis: „Eu ca președinte nu am pârghiile executive și atunci trebuie să am puterea cealaltă care înseamnă servicii, procurori și judecători”. (...) Traian Băsescu s-a gândit să guverneze cu alte instrumente de putere. Lucru care se întâmplă și azi”.

Acesta a adăugat că:„Eu îi cunosc și pe George Maior și pe Codruța Kovesi... Nu s-ar fi semnat niciodată un asemenea protocol fără îndemnul, încuviințarea, știința și dorința domnului Traian Băsescu. Dacă vă închipuiți că doamna Kovesi sau domnul Maior făceau de capul lor lucruri... mie nu puteți să-mi spuneți d-astea...”. În legătură cu înlăturarea fostului procuror general Tiberiu Nițu, Victor Ponta a afirmat: „Nițu avea un dosar penal pentru că a semnat un protocol cu MAI să-i dea mașină de poliție. Are dosar penal de abuz în serviciu, pentru că a semnat cu MAI un procol să aibă până la Ploiești mașină de poliție în față. Este un abuz, evident. Este o execuție stalinistă. L-au executat pe domnul Nițu ca să vină domnul Lazăr. Nițu stătea la Ploiești și făcea naveta la București zi de zi. Și i-au făcut dosar penal ca să plece”.

 

Ne puteți urmări și pe Google News

DNA a percutat

Reamintim că, pe 9 februarie 2015, DNA anunța că fostul procuror general Tiberiu Mihail Nițu este urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine. Conform procurorilor, în cursul lunii aprilie 2014, la Parchetul ÎCCJ s-a înregistrat un protocol privind cooperarea în domeniul circulației rutiere, încheiat cu MAI.

Instituția a fost reprezentată de procurorul general Nițu TiberiuMihail, iar obiectul a fost cooperarea dintre cele două instituții în scopul însoțirii autovehiculului utilizat de către procurorul general, cu echipaje ale Poliției Rutiere.

Protocolul semnat de procurorul general Nițu Tiberiu Mihail a reprezentat temeiul în baza căruia, începând cu luna aprilie 2014, Brigada Rutieră din cadrul DGPMB, aflată în subordinea ministrului, a asigurat, cu caracter permanent, însoțirea deplasărilor efectuate de acesta pe raza municipiului București.

Misiunea era realizată în două schimburi de un agent de poliție din cadrul Serviciului Operativ Special folosind o motocicletă. Zilnic, echipajul aștepta sosirea procurorului general în București și îl însoțea la sediul Parchetului ÎCCJ, facilitându-i deplasarea cu ajutorul dispozitivului de agenți de poliție din teren. Ulterior, agentul de poliție ră- mânea în apropierea unității de parchet și însoțea eventualele deplasări pe parcursul zilei, iar la finalul programului însoțea procurorul general până la ieșirea din București.

Ce spun procurorii

Conform legii 191/2008 procurorul general beneficiază de protecție asigurată de Serviciul de Protecție și Pază, care presupune asigurarea unui echipaj format din doi lucrători și a unui autovehicul autorizat să folosească semnale speciale de avertizare sonore și luminoase și să încalce regimul legal de viteză. Trebuie menționat și că Poliția Română nu are competențe în asigurarea protecției demnitarilor, putând coopera cu Serviciul de Protecție și Pază doar în limitele competențelor legale. Dosarul zace de trei ani în sertarele DNA, iar familia polițistului Gigină a cerut magistraților Înaltei Curți soluționarea de urgență. Pe 1 mai 2018 este fixat termen la ÎCCJ, dată până la care, procurorul DNA trebuie să soluționeze dosarul penal 905/P/2015 „în care sunt cercetaţi inculpaţii Oprea Gabriel, Mazilu Petre şi S.C. General MPM Impex SRL, precum şi suspecţii Niţu Tiberiu-Mihail şi Corcodel Adrian”.

 

CSAT: nu există acoperiți în magistratură

 

Consiliul Superior al Magistraturii a cerut CSAT-ul verificarea declarațiilor magistraților privind colaborarea cu serviciile de informații. Conform Legii 303/2004, magistrații sunt obligați ca, anual, să dea o declarație pe proprie răspundere, autentică, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.

Conform CMS, CSAT a transmis că din verificările efectuate la nivelul anului 2016 „nu au reieşit date din care să rezulte că persoanele verificate ar fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii”. Cifra persoanelor cărora le-au fost verificate de către CSAT declarațiile pe proprie răspundere este clasificată ca „secret de serviciu” și nu poate fi făcută publică. CSM a cerut CSAT să i se comunice „modalitatea în care se efectuează verificările”.

În altă ordine de idei, la Comisia de Control a SRI a fost audiat jurnalistul Radu Soviani care a spus că protocolul publicat de SRI prezintă o serie de aspecte care ar induce ideea că este diferit față de cel original. Acest lucru a fost acceptat de SRI care, prin purtă- torul de cuvânt al instituției a prezentat varianta originală a filei incriminate. Jurnalistul atrăgea atenția și asupra diferențelor privind semnătura lui Florian Coldea.

 

Comisia SRI, în control la sediile Serviciului

 

Președintele Comisiei parlamentare de control a activității SRI, Claudiu Manda, a anunțat ieri că membrii comisiei vor merge în control la unitățile din teritoriu ale serviciului secret pentru a înțelege cum operau „echipele mixte” dintre procurori și ofițerii SRI. „Am hotărât (în comisie n.r.) ca după ce vor trece sărbătorile de Paște să mergem la unitățile SRI, în control, la unitățile care aveau ofițeri în subordine și care aveau relația asta de colaborare, cooperare, echipe comune sau echipe mixte, să înțelegem, concret, în ce presupunea această cooperare sau colaborare, acestă echipă mixtă sau echipă comună, pe baza acestui protocol (încheiat între SRI și PÎCCJ, n.red.)”, a spus acesta. (Maria Stan)