Taxa clawback a ajuns "o povară fiscală ce are efecte dezastruoase" asupra industriei farmaceutice, precum limitarea accesului la tratament al pacienţilor români, au susţinut miercuri Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi Local American Working Group (LAWG), care cer revizuirea de urgenţă a mecanismului actual, informează Agerpres.

"În trimestrul patru al anului 2014, taxa clawback s-a ridicat la un sfert din vânzările medicamentelor, însemnând o creştere a nivelului taxelor plătite de industrie cu încă 25%, după ce anul trecut în aceeaşi perioadă s-a înregistrat o creştere cu o treime. Per total, în cei doi ani, taxa clawback a crescut cu 67%, conform unui mecanism lipsit de planificare şi transparenţă. Această creştere nu poate fi sustenabilă în nicio ramură economică şi încalcă principiile unei fiscalităţi echilibrate. În ultimii doi ani am finanţat bugetul sănătăţii cu aproape un miliard de dolari numai prin taxa clawback. Anunţată iniţial ca fiind o măsură provizorie, aceasta a ajuns să fie singurul mecanism prin care autorităţile acoperă deficitul istoric din sistemul de sănătate. Am ajuns să plătim statului 50% din cifra de afaceri a industriei (taxa clawback şi celelalte contribuţii), o sumă de neimaginat pentru orice altă industrie", au susţinut ARPIM şi LAWG într-un comunicat remis presei.

Potrivit sursei citate, un mecanism care poate fi "sustenabil şi echitabil" ar consta în calcularea şi aplicarea taxei clawback pentru fiecare companie în parte. ARPIM şi LAWG consideră că "este imperios necesar" să se aloce un buget mai mare pentru medicamente, care să acopere necesităţile reale de tratament ale pacienţilor.

"Sistemul de sănătate românesc este subfinanţat şi de aceea este nevoie de un efort comun al tuturor actorilor implicaţi. Împreună putem adopta o Strategie Naţională care să ducă la creşterea progresivă a finanţării sistemului de sănătate pentru a atinge media europeană în următorii trei ani. Pentru acest lucru avem nevoie de 6% din PIB pentru sănătate', a declarat Călin Gălăşeanu, preşedinte al ARPIM, potrivit comunicatului de presă.

Totodată, ARPIM şi LAWG solicită autorităţilor actualizarea valorii bugetului de referinţă pentru taxa clawback, mai exact suplimentarea bugetului trimestrial aprobat cu 150 milioane lei, după 3 ani de menţinere artificială a acestuia la 1.515 milioane lei. De asemenea, asociaţiile solicită eliminarea adaosurilor distribuitorilor şi farmaciştilor în calcularea taxei clawback, precum şi eliminarea din calculul taxei a produselor achiziţionate de spitale şi a celor achiziţionate de Ministerul Sănătăţii prin licitaţie naţională.

Semnatarii comunicatului de presă mai afirmă că sunt deschişi colaborării cu autorităţile pentru a găsi cele mai bune soluţii care să răspundă problemelor din sistemul de sănătate, dar "primul pas, înainte de toate, este acela de a asigura o finanţare corectă".

"Totodată, considerăm că este necesară o mai mare vizibilitate a mecanismului de calcul al taxei clawback astfel încât să poată creşte şi nivelul de predictibilitate din sistem. Orice schimbare a mecanismului actual nu va rezolva problema, bugetul alocat trebuie să fie finanţat imediat. Avem nevoie de transparenţă şi de predictibilitate întrucât sistemul de sănătate a ajuns la un nivel care nu mai este sustenabil pentru industrie', a declarat la rândul său Gabor Sztaniszlav, preşedinte al LAWG.

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) a solicitat marţi Guvernului verificarea datelor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) în urma creşterii "nejustificate" a cuantumului taxei clawback în ultimul trimestru al anului 2014.

În opinia conducerii APMGR, soluţia pentru salvarea industriei farmaceutice locale este implementarea imediată a unui calcul diferenţiat al taxei clawback pentru medicamentele generice, bazat pe introducerea unei proporţii de maximum 65% în calculul procentului 'p' din formula clawback.

Potrivit preşedintelui CNAS, Vasile Ciurchea, taxa clawback a crescut, în principal, din cauza unor medicamente de sezon şi nu a unor medicamente scumpe.

"Numărul asiguraţilor care au primit tratamente pentru bolile de sezon a fost cu 200.000 mai mare decât în celelalte trimestre", a explicat Vasile Ciurchea situaţia din ultimele trei luni ale anului 2014.