Conducerea Comunităţii Musulmane din România a obţinut din partea parlamanetarilor constănţeni promisiunea de amendarea a legii Cultelor prin care fundaţiile religioase să funcţioneze cu avizul, obligatoriu, al Secretariatului de Stat pentru Culte sau al Muftiatului Cultului Musulman. În România ar exista fundaţii islamice care, potrivit liderilor comunităţilor musulmane din România, dacă nu sunt controlate de stat, ar putea face propagandă religioasă extremistă sau fundamentalistă.

Propunerea liderilor musulmani a fost acceptată de toţi parlamentarii constănţeni, invitaţi la discuţii de către reprezentanţii legali ai entităţilor musulmane din România, Muftiatul Cultului Musulman, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani (UDTTMR), Uniunea Democrată  a Turcilor (UDTR) şi deputaţi ai celor două Uniuni. „ Atacul sângeros de la Paris asupra redacţiei Charlie Hebdo, privit de noi ca o crimă abominabilă, ne-a impresionat profund. Nu putem spune că la noi exită un pericol dar noi încercăm să-l prevenim. Şi să încercăm să promovăm modelul de convieţuire interetnic şi interreligios din Dobrogea, nu numai în România ci şi peste hotare. La ora actuală este nevoie de acest model”, a explicat, preşedintele UDTTMR, Gelil Eserghep.

“Nicio fundaţie religioasă să nu mişune în România fără avizul statului”

Cei 12 parlamentarii constănţeni prezenţi la dezbatere, au fost de acord, în consens politic, cu promovarea unor legi de control asupra înfiinţării fundaţiilor islamice în România. “Sunt nişte scăpări ale legii şi am dori să fie completată. Cerem, ca să nu mai fie dubii, să nu mai existe posibilitatea ca sub masca unor fundaţii culturale, unii să poată face propagandă religioasă extremistă sau fundamentalistă. Nu este în spiritul nostru, în specificul nostru şi nu vrem ca românii să ne confunde vreodată, pe noi, musulmanii născuţi şi crescuţi aici, cu asemenea deraieri de la religia umanităţii. Vrem să fim în continuare parte integrantă a poporului român. Să fim în continuare un factor de stabilitate , de echilibru” a subliniat Gelil Esreghep.  Din punctul lui de vedere, „ar trebui ca nicio fundaţie să mişune prin România fără să aibă un aviz de la organele competente ale statului şi bineînţeles de la Muftiatul Cultului Musulman din România”

Fundaţiile religioase au apărut ca ciupercile după ploaie

Numărul fundaţiilor religioase musulmane din ţară ar fi crescut alarmant în ultimii ani. Muftiul Cultului Musulman din România, Iusuf Murat, se plânge că situaţia a scăpat de sub control după desfiinţarea, în urmă cu 4-5 ani, a Comisei de avizare a lăcaşelor de cult, din subordinea Secretariatului de Stat pentru Culte (SSC). „Sunt foarte multe fundaţii religioase musulmane. Ele sunt infiinţate după 1990 , ca ciupercile după ploaie. Obţin autorizaţii de la administraţia publică locală. La Constanţa, una doar ce şi-a deschis un lăcaş de cult lângă gară. Cel de al doilea este în zona Delfinariu. Sunt foarte multe şi în ţară, neavizate. De exemplu în Bucureşti funcţionează doar o singură geamie recunoscută oficial.  În Capitală sunt însă peste 17 lăcaşe de cult , neautorizate de către Muftiat sau de SSC”, a dezvăluit muftiul Iusuf Murat.

Controlul lăcaşelor de cult nu înseamnă îngrădirea libertăţii religioase

Liderii cultului musulman din România nu contestă fundaţiile religioase însă un aviz de la stat, printr-o reglementare legislativă, ar conferi Muftiatului sau Secretariatului de Stat pentru Culte, responsabilitatea a ceea ce se întâmplă în lacaşele de cult. Acestea ar fi conduse şi de cetăţeni străini, un numai de români. “Putem astfel controla cum funcţionează ca lăcaşe de cult, ce se predică, cine oficiază slujbe acolo, dacă au diplomele echivalate şi acreditate de către statul român” spune muftiul Iusuf Murat. Nici liberatatea religioasă nu este contestată dar, potrivit liderului UDTTMR, Gelil Eserghep, “e mai bine totuşi ca să se ştie cine este autoritatea competentă în materia de religie musulmană în România, Muftiatul Cultului Musulman, infiinţat de sute de ani în România”.

Cine finanţează fundaţiile religioase islamice neautorizate?

Cea mai mare îngrijorare ar porni de la finanţarea fundaţiilor religioase musulmane, neautorizate, din România. “Pe cine ar deranja dacă aceste fundaţii ar obţine avizul statului? Cine le finanţează? Am mai auzit şi noi din comunitate că nu ştiu cine a împărţit nişte ajutoare, sau se dau bani sau excursii la Mecca, de unde? Vrem să fie total transparent. Si dacă se fac aceste lucruri, să fie prin Muftiat. E mai bine şi pentru musulmani şi pentru populaţia majoritară”, comentează Gelil Eserghep. El îşi arată convingerea că “ niciodată, în România, nu vor fi atentate de genul celui din Franţa sau altele, dar paza bună trece primejdia rea şi de aceea noi, reprezentanţii musulmanilor din România, dorim o implicare mai viguroasă a statului, şi un sprijin real pentru noi şi pentru Muftiatul Cultului Musulman”.

Parlamentarii susţin controlul statului asupra activităţii fundaţiilor islamice

Amendarea legii Cultelor va fi înaintată la începutul sesiunii parlamentare, fiind sprijinită de toţi parlamentarii constănţeni. Potrivit deputatului PNL de Constanţa, Mihai Lupu, „va exista o amendare a legii Cultelor, cu consultarea Secretariatului General al Guvernului, in aşa fel încât practica religioasă a cultului musulman să ţină şi de un aviz , nu consultativ, ci de unul direct, pentru că sunt anumite dogme care contravin tuturor religiilor . Şi atunci această legislaţie trebuie să fie coordonată de un Muftiat care este recunoscut legal în România”. Senatorul PSD de Constanţa, Nicolae Moga, a subliniat însă că situaţia nu este alarmantă. „Vom  susţine reglarea legii în aşa fel încât ,dacă  unele fundaţii au alte intenţii decât cele sănătoase, religioase, statul să aibă un control asupra lor”.