Editura Evenimentul si Capital

Prețul petrolului a luat-o din nou la vale, în ciuda tăierilor producției de către statele OPEC | PULSUL PLANETEI

Iulian Chifu
Autor: | | 10 Comentarii | 2635 Vizualizari

La 25 mai, OPEC și partenerii săi externi, Rusia în primul rând, se pregătesc să dezbată o extindere a acordului de 6 luni pentru tăierea producției de petrol.

Decizia vine în contextul în care, în ciuda acestui efort – respectat mai mult sau mai puțin de unii actori – viner prețul a scăzut din nou sub 50 de dolari barilul, revenind la prețurile dinainte de acord, în noiembrie 2016. Motivația ar fi nerespectarea sau respectarea tardivă a acordului de către unii parteneri și evoluțiile din piața globală, care depinde tot mai mult de SUA, cel care a ajuns exportator net de petrol și gaze și care, mai ales sub administrația Trump, favorizează cu precădere achiziționarea unor tranșe tot mai importante din piața de petrol și extinderea producției.

Prețurile de joi ajunseseră la 46,47 dolari barilul WTI Crude, cu 2.82% pierdere de preț și 49,46 dolari barilul de petrol Brent, o pierdere de 2.62% față de ziua anterioară. Practic am revenit la prețurile dinainte de 30 noiembrie 2016 când OPEC a decis reducerea de producție pentru a avea creștere de prețuri. Însă Rusia a îndeplinit cererile abia la final de aprilie(deși reducerea de 300.000 de barili pe zi la extracție trebuia aplicată la 1 ianuarie și se putea aplica fără probleme, din punct de vedere tehnic) în timp ce Iraqul nu și-a respectat angajamentul, ba pe alocuri a crescut chiar producția, în timp ce Iranul care negociase o creștere ușoară a împins extracția în marja superioară permisă. Greutatea a revenit Arabiei Saudite, care a pierdut cote importante de piață care s-au dus la Iran și Irak, și a făcut oferte speciale în Asia, reușind din surplus să obțină o creștere a încasărilor, deși pe fondul unei scăderi a producției mai drastică.

Acordul nu a luat în considerare Libia, Nigeria și Venezuela, mari producători, dar aflați toți în situații dificile din cauza instabilității interne, atacurilor la rafinării, Boko Haram și altor grupări teroriste care fac să crească costurile de pază și exploatare. În schimb, cel mai mare jucător de pe piață, care a aruncat în aer aranjamentele precedente, SUA, a intrat într-o zonă agresivă de joc asupra cotelor de piață și prețurilor care o favorizează și care e susținută de administrația Trump, că e vorba despre petrol de șist sau de producția off shore din largul coastelor Golfului Mexic.

Rezultatul e că SUA a crescut dramatic producția și rezervele sale sunt deopotrivă importante. Suma celor două elemente și creșterea anunțată a producției în a doua parte a anului (pe fondul scăderii sezoniere a cererii, pe perioada de vară) face ca analiștii să vadă o scădere sub 40 de dolari barilul de petrol după luna iunie dacă nu se prelungește acordul OPEC-Rusia și, mai ales, dacă nu se respectă. Pentru a menține prețurile chiar și la nivelul lunii noiembrie, e nevoie de cote suplimentare tăiate, un lucru extrem de dificil de pus pe seama unui singur actor, Arabia Saudită, în timp ce Rusia nu are interes să mai taie pentru că are nevoie să vândă indifferent de preț pentru a-și susține proiectele politice, aventurile militare și bugetul complet dependent de vânzările de hidrocarburi și care e presat de problemele economice și sociale.

De altfel, aici rezidă marea problemă actuală a prețului petrolului și a veniturilor statelor producătoare de petrol: Venezuela are oricum șanse mici să iasă din vria în care a dus-o Nicolas Maduro, fără o schimbare nu numai de lider, dar chiar de regim, iar menținerea sau scăderea prețului petrolului acccentuează instabilitatea; Libia, Nigeria sau Siria sunt depenente de veniturile petroliere în mai mică măsură deoarece acestea nu sunt aporturi sensibile la stat, ci profiturile lorzilor războiului și liderilor corupți, în plus statele sunt destructurate și au dificultăți de încasare; în fine, Rusia și Kazahstan cu probleme structurale, dar dacă la Astana situația a dus la regândirea și restructurarea economică, la Moscova nevoia acută de resurse pentru proiecte împinge la și mai multe tăieri la nivele economicinvestițional și social și, deci, la creșterea presiunii publice, pe care structurile represive o controlează cu greu când e vorba de proteste pe componenta socială. Iar anul viitor vin alegeri prezidențiale.

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Opinii EVZ

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate