Deși e interzis de lege, iar președintele Iohannis și CSAT au informat poporul, în urmă cu un an, că nu există ”acoperiți” în Justiție, aceștia continuă să intre în sălile de judecată și să împartă dreptatea.

Presa a semnalat în mai multe rânduri cazuri concrete de judecători dovediți de CNSAS și de instanțe ca fiind foști colaboratori ai Securității, dar nu s-a întâmplat nimic. Unii dintre ei au ieșit la pensie fără probleme, alții au rămas pe baricade.  Există situații care ridică suspiciuni rezonabile că unii dintre acești magistrați ”s-au pus la dispoziția” SRI.

Una dintre cele mai emblematice figuri ale ”acoperiților” din Justiție este fosta șefă a Penitenciarului de femei de la Târgșor, acum judecător de Drepturi și Libertăți la Tribunalul Prahova, Zinica Trandafirescu.

În cazul ei, CNSAS, care i-a găsit în arhive dosarul de angajat al Securității, a avut câștig de cauză. Trei judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis definitiv, în data de 26 februarie 2014, prin decizia nr. 955 pronunțată în dosarul nr. 6506/2/2012, că Zinica Trandafirescu a deținut calitatea de lucrător al securității, cu funcția de locotenent în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Prahova, specializare contraspionaj economic, fiind absolvent al școlii Militare de Ofițeri Activi din cadrul Ministerului de Interne. Această funcție a deținut-o până în 1991 când a devenit judecător stagiar la Judecătoria Vălenii de Munte Prahova. Apoi, începând cu 1995, timp de 13 ani, Ministreul de Justiție a detașat-o ca director la Penitenciarul de femei Târgșor Prahova.

Din poziția de judecător de Drepturi si Libertăți la Tribunalul Prahova a intrat în niște cauze cu miză, în care erau inculpați niște foști ofițeri SRI ce acuzau abuzuri din partea conducerii instituției, în special ale generalului Coldea. În 25 ianuarie 2016, judecătoarea Trandafirescu a semnat un mandat de perchezitie pe numele unui fost lucrator SRI, care a făcut declarații în presă împotriva generalului Florian Coldea. Apoi, fostul angajat SRI a fost pus sub acuzare de fapte de coruptie!

După acest episod, datele despre trecutul securistic al judecătoarei Zinica Trandafirescu, dovedită de magistrați că a făcut poliție politică, au inundat presa. Cu toate acestea, nici președintele Iohannis, nici CSM nu au luat nicio decizie de relocare a unui asemenea personaj.  „Urmărirea informativă desfășurată de pârâta Trandafirescu Zinica a avut un caracter vădit politic”, au spus judecătorii de la ICCJ, arătând și că aceasta, din calitatea ei de ofițer de Securitate, se ocupa de „persoanele care nu agreau regimul comunist”.

Oare de ce nu i-a informat generalul Coldea pe directorii SRI George Maior și Eduard Hellvig sau pe președintele Iohannis de faptul că în rândul judecătorilor încă activează foști ofițeri de Securitate, dovediți că au făcut poliție politică? Suspiciunea rezonabilă incubă răspunsul: fiindcă au fost preluați și folosiți de SRI, deși legea interzice. În schimb, legea nu interzice ca foști lucrători sau colaboratori ai Securității să fie încadrați ca judecători sau procurori.

Problema din acest moment a șefului SRI, Eduard Hellvig este ca el nu are lista „acoperiților” din Justiție, aceasta aflându-se la generalul Coldea. Sunt, însă, nominalizări făcute și de presă, pe baza dosarelor de la CNSAS care au ajuns în justiție.

JUDECĂTOAREA ZINICA TRANDAFIRESCU, așa cum o prezintă ICCJ și CNSAS

Prin decizia nr. 955/26.02.2013, Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a admis recursul reclamantului Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii impotriva sentintei civile nr. 1692/24.05.2013 a Curtii de Apel Bucuresti-Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal, constatand calitatea de lucrator al fostei Securitati a paratei Zinica Trandafirescu, judecator in cadrul Tribunalului Prahova. Solutia: „Admite recursul declarat de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii impotriva sentintei civile nr. 1692 din 24 mai 2013 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal. Modifica in tot sentinta atacata, in sensul ca admite actiunea formulata de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii. Constata calitatea de lucrator al Securitatii a paratei Trandafirescu (fosta Ionita) Zinica. Irevocabila”.

Extras din sentinta: „Contrar celor aratate de prima instanta, urmarirea si sanctionarea doamnei N.M.M. erau generate de ratiuni politice tipice dosarelor intocmite de Securitate, persoanelor care nu agreau regimul comunist. (…)

Faptul ca persoana urmarita dorea sa se casatoreasca cu cetateanului german CV, nu putea periclita interesele economice ale Romaniei, iar urmarirea informativa desfasurata de parata TZ a avut un caracter vadit politic, fiind lipsita de orice legatura cu situatia economica.

Din probele administrate rezulta cu prisosinta ca s-a incalcat dreptul la viata privata, a secretului corespondentei, retinerea calitatii de lucrator al Securitatii fiind posibila chiar si in situatia in care intimata – parata nu ar fi avut initiativa sanctionarii persoanei urmarite.

Existenta unei sanctiuni, in cursul urmaririi informative da actiunii intimatei un caracter abuziv. (...)

La finalul actiunii derulate de Securitate, intimata a propus sanctionarea persoanei urmarite, iar toate masurile luate au fost motivate politic fiind lipsite de legatura cu apararea sigurantei nationale”.

 

Lista cu judecătorii și procurorii ”amici” cu Securitatea ar fi trebuit să fie în mapele membrilor CSAT

La sfârșitul anului 2015, site-ul specializat luju.ro, scria că prin instanțele și parchetele din România activează 9 judecători și procurori declarați, prin hotărâri judecatorești irevocabile, „lucratori” sau „colaboratori”. Între timp unii s-au pensionat. Prezentăm lista, așa cum era la data publicării.

Zinica Trandafirescu, de la Sectia penala a Tribunalului Prahova.

Alți trei judecători aflați în funcții au fost dovediți „colaboratori”: civiliștii Marin Ion, de la Tribunalul Gorj – care la 1 ianuarie 2016 a obținut la CSM eliberarea din funcție prin pensionare, Vasile Moș, de la Tribunalul Brașov, și Maria Galeș, de la Curtea de Apel Oradea. Tot „colaboratori” ai fostei Securități au fost depistați procurorii Dorin Paul Radulescu (DIICOT-Buzau), Mihaela Viorica Drexler (DNA), Grigore Dănuț Dragoste (PJ Turda) – condamnat definitiv, în aprilie 2015, la 6 ani închisoare, Alexandru Țurlea, de la Parchetul Capitalei și șeful PJ Marghita, Dorel Ionel Moțiu.

Au existat și alți 19 judecători și procurori, declarați „lucrători” sau „colaboratori” ai fostei Securități după ce au pierdut procesele cu CNSAS, dar care au ieșit din sistem ca urmare a pensionării sau din alte motive, în perioada 2008-2016.