International
Povestea unei trupe rap formată într-o tabără de refugiaţi din Palestina. Fetele cântă în ritumul vieţii de zi cu zi
Povestea trupei rap “Shorug” a început cu cinci ani în urmă, în tabăra de refugiaţi “Dheisheh”, a patra ca mărime din Palestina.
Grupul - iniţial din 12 fete, acum din şase - a dorit în esenţă să arate prin muzică viaţa de refugiat. În aceşti ani ele au scos deja un album şi un videoclip, dar au participat şi la mai multe concerte în diverse ţări.
"Era mai mult un program, iar apoi au creat această formaţie şi i-au spus Shoruq, pentru că este locul unde au început şi de unde au primit sprijin. Shoruq înseamnă răsărit. De ce Răsărit? Pentru că soarele nu va răsări până când nu vom reveni acasă", spune Nadim Al Ayaseh, în vârstă de 24 de ani, coordonatorul centrului media al organizaţiei cu acelaşi nume, notează Agerpres. Nadim a fost el însuţi, până nu demult, cântăreţ de rap.
Este şi un mod de a arăta lumii că muzica rap şi limba arabă pot face casă bună. La început a fost un program cultural al unei tabere de vară, pentru ca apoi totul să capete, iată, consistenţa unei trupe muzicale.
Ne puteți urmări și pe Google News
"Am făcut primul album, intitulat “Journey”, în 2017, au avut un turneu în SUA, unul în Italia cu Archie şi unul în Franţa. Au avut, de asemenea, şi multe concerte lângă hotelul lui Banksy, The Walled Off, şi în tabăra de refugiaţi Dheisheh. Erau 12 fete când am început, în urmă cu cinci ani, dar acum sunt doar şase pentru că lor le place rap-ul mai mult decât celorlalte", a spus acelaşi Nadim Al Ayaseh.
Muzica fetelor prezintă viaţa de zi cu zi, problemele sociale şi politice. "Aici, în tabăra de refugiaţi Dheisheh, avem de a face cu descinderi pe timp de noapte. Forţele israeliene vin săptămânal sau chiar mai des şi arestează oameni din tabără".
Un fenomen muzical despre care se va vorbi în continuare, din ce în ce mai mult, e convins oficialul. Fetele îşi scriu singure versurile, iar echipa din centrul media le ajută să le adapteze la ritmul muzical.
"Este primul grup palestinian de fete din Cisiordania. Folosim acest studio pentru a le ajuta pe fete şi pentru a le sprijini, pentru că nu este uşor pentru o fată să scrie nu numai în Palestina, ci oriunde în lume. Iar în Palestina este şi mai greu să cânţi rap", spune el.
"Pur şi simplu exprimăm prin rap ceea ce trăim în fiecare zi din viaţa noastră. Vorbim despre ceea ce vedem: drepturile femeilor, sau opresiune, sau statutul de refugiat. Toţi trecem prin aceleaşi lucruri aici în Palestina. Facem acest lucru pentru a ne transmite mesajul către oamenii din exterior şi uneori celor de aici, pentru că avem probleme sociale şi ne place să vorbim despre ele", spune una dintre componentele grupului, Sophie.
Fiecare om are un vis al său. Ce vrea să facă în viitor. Sophie a fost şi ea întrebată despre planurile ei. Răspunsul e dezarmant de simplu. Să fie un om normal.
"Să fiu liberă, să fiu sinceră, să fiu liberă să mă mut şi să fiu ca oricine din afară, să-mi văd de viaţă liberă, acesta este principalul nostru vis".
Recomandările noastre
