Clasa politică în frunte cu coaliția de guvernare a ajuns la un consens național pentru a descuraja lenea. Aproape 150 de milioane de euro merg anul, de la bugetul de stat, sub formă de venit minim garantat, pentru familiile și persoanele nevoiașe. Politicienii cred că o parte din asistați nu vor să muncească și Parlamentul a introdus în lege condiții mai aspre pentru încasarea ajutorului social.

Începând cu anul 2001, familiile și persoanele singure primesc în fiecare lună un „venit minim garantat”. Acest ajutor social pleacă de la 141,5 lei pentru o persoană singură, 255 de lei pentru o familie formată din două persoane și poate ajunge până la 709 lei pentru o familie cu zece persoane. În schimbul acestui ajutor social, unul din membrii familiei are obligația să muncească în folosul comunității.

 

Leagănul săracilor este în județul ministrului Muncii

Potrivit Ministerului Muncii, 212.175 de români au primit venitul minim garantat (VMG) în luna aprilie a acestui an. În total, potrivit cifrelor oficiale, România cheltuiește lunar cu acest ajutor social aproximativ 12 milioane de Euro, adică aproape 150 de milioane de Euro în fiecare an. Cei mai mulți români care primesc ajutorul social sub forma venitului minim garantat trăiesc în județul Dolj (13.473 de beneficiari), județ din care provine ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu (PSD), Doljul fiind urmat în top de Buzău, Bacău, Teleorman, Vaslui și Galați.

În București (255) sunt cei mai puțini români care primesc de la stat venitul minim garantat. Din punct de vedere statistic, în ultimii doi ani numărul românilor care trăiesc din acest ajutor social a scăzut cu 40.000.

 

ALDE pune tunurile pe „leneși”

Deși numărul asistaților sociali este în scădere, parlamentarii cred că încă există mulți români care stau cu mâna întinsă în loc să pună osul la muncă. În toamna anului trecut, cinci deputați din partidul de guvernământ ALDE au depus în Parlament un proiect de lege care înăsprește condițiile de acordare a venitului minim garantat. „Refuzul unui loc de muncă oferit sau refuzul de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă atrage încetarea dreptului la ajutorul social”, prevede proiectul. Cu alte cuvinte, refuzi un loc de muncă, rămâi fără ajutor social. În legislația actuală, ajutorul social încetează doar dacă persoana a refuzat de 3 ori să se angajeze.

Inițiatorii spun despre asistații social că „deși se plâng de sărăcie, mulți dintre aceștia nu dau buzna când li se oferă locuri de muncă” și „statul nu ar mai trebui să încurajeze comoditatea”. „Asistența socială nu înseamnă să dai bani unor oameni leneși care nu vor să muncească (…) ci să-i ajuți pe cei cu adevărat marginalizați care nu au nicio șansă în societate”, se mai arată în expunerea de motive a proiectului. Parlamentarii ALDE invocă un caz în care autoritățile din județul Prahova au constatat că 800 de oameni au renunțat la hrana pe care o primeau de la cantina socială, după ce aceasta a fost condiționată de un număr de ore prestate în folosul comunității.

 

USR strică petrecerea

Senatorii au adoptat proiectul de lege în această primăvară, fără ca în plen să se dezbată problema socială a nevoiașilor din România pe care toate partidele i-au folosit ca masă de manevră electorală. Guvernul a anunțat sec că susține măsurile, după care liberalii au votat cot la cot cu pesediștii, cu cei din ALDE, UDMR și PMP. O mare coaliție transpartinică, cum rar se vede la voturile din Parlament. Singurii senatori care s-au abținut au fost cei din grupul USR

 

„Este un fals grosolan! Nu sunt niște putori, sistemul e de vină!”

În deschiderea dezbaterilor din Camera Deputaților, deputatul ALDE, Ştefan Băişanu, a spus că în spatele legii se află „România care munceşte” și le-a urat colegilor săi să le dea Dumnezeu „gândul cel bun” și să voteze proiectul. Un USR-ist l-a contrazis imediat. „Voiam să vă spun că se creează o imagine falsă cu privire la beneficiarii de venit minim garantat, transformaţi în ţapi ispăşitori pentru problemele pieţei muncii (...) Când apare în media sau din partea unor politicieni că sunt nişte putori care refuză să muncească, pur şi simplu este un fals grosolan. Un alt fals grosolan este faptul că oamenii preferă să ia VMG şi de aceea refuză un loc de muncă. Deci este un eşec de sistem, nu este o vină a acestor oameni, care ar refuza să muncească”, a spus deputatul USR Adrian Dohotaru. Potrivit acestuia, în 2017 doar 0,76% din beneficiarii de ajutor minim garantat au refuzat un loc de muncă sau un curs de recalificare şi doar 350 de beneficiari au refuzat de trei ori şi li s-a sistat, astfel, venitul minim garantat.

 

Nemții cer autostrăzi, PSD tace mâlc

Liberalii au spus că vor o țară în care românii „să producă pentru societate taxe, impozite şi aşa mai departe”, iar deputatul UDMR Csép Éva-Andrea a declarat că „omul capabil să prindă o scândură și s-o ducă mai departe” trebuie să fie pus la muncă.

Deputatul germanilor, Ovidiu Ganț, a spus că „problema de fond” este alta: incapacitatea clasei politice de a crea condiții pentru apariția de locuri de muncă. Astfel, vina nu este a persoanelor nevoiașe, a explicat Ganț. „Sunt regiuni întregi, ale României, care sunt printre cele mai sărace din Uniunea Europeană, din considerente care nu ţin de oamenii care locuiesc neapărat acolo, ci de eşecul unor politici publice din ultimii 28 de ani. Lipsa infrastructurii rutiere este o problemă fundamentală, pentru că atât timp cât nu vom avea această infrastructură, care să determine marii investitori să meargă în aceste regiuni să investească şi să creeze locuri de muncă (...), problema nu va fi rezolvată. Pentru că, pe de o parte, sigur, poţi să-l sancţionezi că refuză un loc de muncă, dar trebuie să i-l şi oferi, or statul nu poate să o facă. Este clar că această ofertă trebuie să vină din mediul privat”, a spus neamțul.

PSD nu a intervenit în dezbateri, fiind singurul partid care nu s-a exprimat pe marginea proiectului de-a lungul luărilor de poziție.

 

Teoriile lui Newton și Biblia

După vot, inițiatorul legii s-a declarat în culmea fericirii și l-a citat pe Isaac Newton, celebrul fizician englez care a descoperit legea atracției universale. „Vă mulţumesc din suflet pentru votul pe care l-aţi dat astăzi. Este un vot care vine să repare 17 ani în care am acceptat, cu bună ştiinţă, ca lenea să fie plătită şi cred că trebuie să punem punct. De ce am propus această lege? Şi argumentez cu două chestiuni: una făcută de un mare fizician al lumii, şi una de Biblie. Şi anume, în primele legi ale mişcării, Newton spunea că „Orice corp aflat în mişcare tinde să rămână în mişcare, iar orice corp aflat în repaus, tinde să rămână în repaus”. Foarte important este şi ceea ce spune Biblia, şi anume că „Cei care nu vor munci, vor fi robi şi vor plăti bir„. România n-are nevoie nici de robi, nici de bir, nici de sărăcie, nici de lene”. Liberalii au jubilat și ei. „Parlamentul a adoptat Legea împotriva puturoşeniei! Este greu de crezut că aproximativ 225.000 de români sunt inapți de muncă și au nevoie de ajutor social, atât timp cât unii preferă să bea în cârciumă banii primiți sau refuză să facă munci sezoniere!”, a spus deputatul Florin Roman într-un comunicat de presă.

 

Planetele s-au aliniat în Camera Deputaților

În Camera Deputaților, proiectul a fost adoptat aproape în unanimitate pe 20 iunie. De data asta, inclusiv parlamentarii USR au votat „pentru”. În total, 274 de deputați au ales să-i „responsabilizeze” pe asistații sociali și doar 6 deputați au fost de altă părere. Consensul național împotriva asistaților sociali a fost deplin: în Camera Deputaților, în calitate de for decizional, se aflau încă trei proiecte de lege asemănătoare și toate partidele s-au înțeles să adopte un singur proiect de lege în care să-și negocieze propunerile. Proiectul votat de parlamentari se află la președintele României pentru promulgare și trebuie publicat în Monitorul Oficial ca să intre în vigoare.

 

Visul lui Tăriceanu: Eliminarea venitului minim garantat

Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a propus în coaliția de guvernare, încă din 27 aprilie 2017, ca venitul minim garantat să fie eliminat. Potrivit acestuia, PSD „a ţinut în trecut” la venitul minim garantat, însă în actualele condiţii economice social-democraţii vor analiza propunerea ALDE „dacă vrem să asigurăm în continuare un ritm de creştere economică aşa cum l-am previzionat în programul de guvernare”.

„Trebuie să renunţăm complet la venitul minim garantat, care este o invitaţie la nemuncă, mai ales în contextul în care, în România, în momentul de faţă este criză de forţă de muncă. Deci, nu putem dacă avem criză de forţă de muncă să îi lăsăm pe unii să stea acasă pe venitul minim garantat. Eu cred că şi din punctul de vedere al demnităţii individuale a fiecăruia este preferabil să câştigi un ban muncit decât să stai cu mâna întinsă să primeşti un ajutor de la stat”, a spus Tăriceanu.

 

Varianta de compromis a PSD

Președintele PSD, Liviu Dragnea, i-a răspuns colegului de guvernare pe 4 mai 2017 că „nu se pune problema” eliminării venitului minim garantat. „Noi nu susţinem aşa ceva. În schimb, categoric că oricine este apt de muncă trebuie să presteze pentru acei bani, pentru că nici eu nu susţin pomenile, ca să fiu mai brutal”.

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a spus că propunerea lui Tăriceanu nu se poate realiza pentru că acest ajutor social „există peste tot în Uniunea Europeană”. „Dar este foarte adevărat că ne dorim ca cei care pot să muncească şi îşi găsească un loc de muncă să o facă şi să nu mai stea în grija statului”, a adăugat ministrul.

Nevoiașii pot negocia cu fi rmele un salariu „sezonier”

Pentru sumele acordate ca ajutor social, una sau mai multe persoane majore apte de muncă, raportat la cuantumul ajutorului social din familia beneficiară, au obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local, fără a se putea depăşi regimul normal de lucru şi cu respectarea normelor de securitate şi igienă a muncii, prevede legea adoptată de Parlament. Până acum, doar un singur membru al familiei era obligat să muncească în folosul comunității.

 

Nimeni nu stă degeaba

O altă noutate introdusă în lege este că în cazul în care persoana obligată să muncească în folosul comunității se află în incapacitate temporară de muncă sau şi-a pierdut total ori parţial capacitatea de muncă, obligaţia de a presta acţiunile sau lucrările de interes local se transferă celorlalte persoane apte de muncă din familie. Obligația de a se transfera „povara” muncii unui alt membru al familiei nu există în lege. Acţiunile sau lucrările de interes local pentru care primarii îi vor chema pe asistații social pot fi, dar fără a se limita la acestea, lucrări de salubrizare şi/sau de întreţinere spaţii verzi, de salubrizare/întreţinere obiective publice, inclusiv activităţi de sprijinire a serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, pe baza recomandărilor acestora, precum şi alte activităţi specifice stabilite prin hotărâre a consiliului local.

 

Negociere cu patronul

O altă noutate în lege este că firmele vor putea să ceară forță de muncă „sezonieră” și să negocieze cu asistații social salariul și condițiile de muncă. Persoanele fizice, juridice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale sau întreprinderile familiale care au nevoie de forţă de muncă şi funcţionează pe raza unităţii administrativteritoriale pot face o solicitare către Primărie în vederea obținerii de forță de muncă pentru desfăşurarea activităţilor sezoniere.

„Persoanele care solicită forţă de muncă pentru desfăşurarea activităţilor sezoniere se adresează primarului, în scris, precizând activitatea ce urmează a fi desfăşurată, numărul de lucrători solicitaţi şi perioada de desfăşurare a activităţii sezoniere. Remunerarea activităţii, norma de lucru, precum şi alte obligaţii şi îndatoriri se stabilesc prin negociere directă între beneficiarul de lucrări şi persoana care prestează activitatea”, prevede legea.

 

Amnistie după un an

Refuzul unui loc de muncă oferit sau refuzul de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă atrage încetarea dreptului la ajutorul social. Familia sau persoana singură poate solicita din nou dreptul la venit minim garantat după o perioadă de 12 luni de la data deciziei de încetare a dreptului la ajutorul social.