Anul acesta Paștele ortodox cade pe 8 aprilie, zi importantă în istoria României. Iată câteva dintre personalitățile născute pe 8 aprilie care au avut o importantă contribuție în istoria noastră.
1927: La Brăila, se năștea George Grigoriu, compozitor român (d. 1999). Alături de frații săi Cezar și Angel, la finele anilor ’50 și până la jumătatea anilor ’60, a făcut senzație în Trio Grigoriu. George Grigoriu s-a dedicat compoziției de muzică ușoară și muzicii de film („Dragoste la zero grade”, „Actorul și sălbaticii”, „Vacanță la mare” etc.) și scenă ( „Împușcături pe portativ”, etc). În palmaresul său se înscrie și o operetă: „Se mărită fetele”. Pentru Margareta Pâslaru a compus 29 de melodii, dintre care enumerăm: „Chemarea mării”, „Bună dimineața soare”, „Orice zi e-o primavără”, „Ram, tam, pam, pam” și „Serenada tinereții”.
1839: Primul rege al României - Carol I de Hohenzollern–Sigmaringen - s-a născut la 8 (20) aprilie 1839, la Sigmaringen, în Germania. A fost domnitor (1866–1881) şi rege al României (1881–1914). Este omul de la care a pornit totul: Familia Regală, statul modern, țara independentă și suverană. A murit în ziua de 27 septembrie 1914, la Castelul Peleş.
Ne puteți urmări și pe Google News
1802: În Bârzeiu de Gilort, județul Gorj, se năștea Gheorghe Magheru (d. 1880). Cunoscut om politic și general, el a fost un comandant în oastea lui Tudor Vladimirescu (1821), apoi în războiul ruso-turc din 1828-1829, vătaf al județului Romanați (din 1831), ministru de finanțe în cabinetul revoluționar din Țara Românească (1848), apoi, temporar, comandant general al trupelor revoluționare din Țara Românească. A fost membru al Societății secrete masone Frăția (1840), alături de Nicolae Bălceascu, Ion Ghica și Christian Tell.
1911: La Rășinari, care pe atunci făcea parte din comitatul Sibiu, se năștea Emil Cioran, scriitor și filosof român (d. 1995) stabilit în Franța, la Paris în Cartierul Latin, unde a trăit până la moarte fără să ceară cetățenia franceză. Dintre operele sale amintim: „Pe culmile disperării” (București, 1934), „Cartea amăgirilor” (București, 1936), „Schimbarea la față a României” (București, 1936), „Lacrimi și sfinți” (București, 1937), „Amurgul gîndurilor” (1940)
Recomandările noastre
