Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, marţi dimineaţă, trei avertizări nowcasting cod galben de ceaţă pentru opt judeţe ale ţării. Pe porțiuni mari din șoselele și autostrăzile din zonă se circulă greu. Sunt -15 grade la Bistrița, - 14 la Sibiu și -1 la București, dar la Constanța azi, sunt două grade, peste zero! Atenție, frigul crește riscul de infarct cu 2% pentru fiecare grad sub zero

Meteorologii avertizează că în judeţele Mureş, Braşov, Covasna, Sibiu, Harghita, Alba, Cluj şi Timiş se semnalează ceaţă care determină reducerea vizibilităţii local sub 200 metri şi izolat sub 50 metri.

Totodată, În unele zone ale ţării, traficul rutier se desfăşoară în condiţii de ceaţă. Pe autostrada A3 Câmpia Turzii - Gilău, între kilometrii 0 şi 19, vizibilitatea scade sub 50 de metri, iar în rest sub 100 de metri (pe alocuri). Fenomenul este prezent şi pe unele tronsoane ale autostrăzii A1 Lugoj - Arad - Nădlac. În judeţul Vrancea, pe DN2(E85), vizibilitatea este cuprinsă între 50 şi 100 de metri, informează centrul INFOTRAFIC al Poliției Române.

Izolat, sunt depuneri de chiciură, așa că polițiștii le recomandă conducătorilor auto să ruleze cu viteză adaptată, să mărească distanţa în mers, să nu se angajeze în depăşiri riscante şi să folosească luminile de întâlnire (dacă este cazul, şi pe cele  de ceaţă).

Conf.dr.Tudor Ciuhodaru la atrage atenția șoferilor care pleacă la drum lung să nu uite câteva regili elementare care le pot salva viața. Frigul, spune specialistul, crește riscul de infarct cu 2% pentru fiecare grad sub zero!

„Nu neglijaţi aceste simptome. Poate fi vorba de infarct. Frigul creşte riscul de infarct cu 2% pentru fiecare grad sub zero.

1. durere precordială „clasică”: durere toracică anterioară intensă, cu caracter de constricţie, presiune, arsură, greutate, strângere sau sfredelire ce iradiază în umărulşi braţul stâng şi care durează mai mult de câteva minute

2. nu subevaluaţi posibilitatea de a avea un infarct atunci când aveţi doar aceste simptome nespecifice:

a) disconfort sau dureri cu alte localizări: la nivelul braţelelor, umerilor, gâtului sau spatelui puse adesea pe seama efortului fizic sau afecţiunilor osteoarticulare.

b). senzaţia de lipsă de aer, de sufocare sau leşin, respiraţie sacadată, palpitaţii, ameţeli, oboseală sau transpiraţie abundentă apărute din senin sau necorelate cu gradul de efort.

c). greţuri, vărsături, dureri abdominale, arsuri epigastrice, considerate consecinţa unor excese alimentare sau afecţiuni digestive.

Dacă sunteţi sofer şi plecaţi la drum lung:

1. Nu uitaţi să aveti lichide pentru 24 de ore, alimente precum şi medicaţia cronică.

2. Este bine să aveţi în maşină pături sau alte mijloace suplimentare pentru a asigura încălzirea.

3. Este bine sa evitaţi imobilizarea prelungită şi să asigurati măcar o activitatea fizica minimală.

4. NU plecaţi la drum fără a umple rezervorul întrucât la un consum mediu orar de 1 litru de benzină/motorină un rezervor plin de 40-50 de litri vă poate asigura încălzirea în maşină pentru cel puţin o zi”, notează medicul primar, specializat în medicină de urgenţă, Tudor Ciuhodaru.