Omul Vechi. RELIGIE

Omul Vechi. RELIGIE

Omul Nou, propovăduit de comunism și nazism, avea misiunea de a-l înlocui pe Dumnezeu. Comunismul și nazismul au fost înfrânte de istorie (nu și eradicate!), dar fantoma Omului Nou este mai vioaie ca oricând.

Omului contemporan i se bagă în cap pe toate canalele că nu are nevoie de Dumnezeu, că-și poate croi singur soarta, că poate întoarce societatea pe dos după bunul plac. Eșecurile tot mai dese, poticnelile tot mai evidente sunt acoperite de o formidabilă mașinărie de propagandă hedonistă: „Fă ce vrei!” și „Trăiește-ți clipa” sunt cele două lozinci cu care este dopat sistematic omul modern. Și acesta, ca o muscă fără cap, continuă să alerge nebunește spre nicăieri.

„Doamne, toată noaptea ne-am trudit și nimic n-am prins”, se plânge Petru în episodul din Evanghelie, intitulat „Pescuirea minunată”, care se citește duminica aceasta, a XVIII-a după Rusalii. Este replica pe care apostolul i-o dă lui Iisus, când Acesta îi cere să arunce din nou nă- voadele, după o noapte întreagă de pescuit steril. Este în același timp strigătul disperat al omului contemporan, care se luptă cu poverile și obstacolele acestei vieți agitate și serbede, observă IPS Teofan.

Însă, spre deosebire de omul de azi, Petru făcea acum 2000 de ani o adăugire fundamentală: „… dar, la porunca Ta, voi arunca mreaja”. În ciuda cererii aparent absurde (tocmai se întorseseră de la pescuit cu corabia goală), el decide să asculte de Dumnezeu. Abia desprinsă de la țărm („Depărteaz-o la adânc!”, poruncise Mântuitorul), barca se umple de atâta pește încât amenință să rupă mrejele. Ascultarea a făcut posibilă minunea.

Ne puteți urmări și pe Google News

Încă o dată, spre deosebire de omul contemporan, insensibil și opac la orice teofanie, Petru cade la picioarele lui Iisus, recunoscându-și micimea: „Du-Te de la mine, Doamne, căci sunt om păcătos!” Așadar, pentru a-L reactiva pe Dumnezeu, pentru a reintra pe frecvența Lui și a-L auzi este nevoie de „îndepărtarea de țărm” (zgomotul și frământă-rile acestei lumi), de puterea de a spune NU superficialității și amăgirilor de moment. Și, mai ales de smerenie.

Pentru că adevăratul Om Nou este Hristos