Învierea Domnului este cea mai mare sărbătoare a creștinității având o însemnătate aparte pentru credincioții ortodocși. Încă din cele mai vechi timpuri sunt păstrate tradiții și obiceiuri care nu lipsesc nici din casele românilor. Iată cum ar trebui să sărbătorim Învierea Domnului în conformitate cu învățăturile străvechi.

Cum să sărbătorim Învierea Domnului în conformitate cu învățăturile străvechi

Pentru ortodocși, sărbătorile pascale încep duminică și se desfășoară timp de trei zile. Ceremoniile pascale au loc la Ierusalim și în toată lumea acolo unde trăiesc comunități creștine. Paștele este considerată sărbătoarea bucuriei aduse de vestea Învierii Mântuitorului. Această veste, până la Înălțarea Domnului, adică timp de 40 de zile, este exprimată prin salutul "Hristos a Înviat!", la care se răspunde cu "Adevărat a Înviat!".

Ziua de Paște este ziua în care se renunță la rău și la viclenie, îmbrățișând în schimb adevărul și bucuria. Este cea mai veche sărbătoare a creștinătății și a adus omenirii speranța mântuirii și a vieții veșnice prin sacrificiul lui Iisus Hristos.

Ce semnificație are cuvântul Paște

Paștele a fost sărbătorit încă din vremea apostolică. Cuvântul "Paște" provine din ebraicul "pesah" - care înseamnă "trecere". Pentru evrei, Paștele marchează trecerea poporului ales prin Marea Roșie, de sub robia Egiptului, către pământul făgăduinței, Canaan. Pentru creștini, Paștele este în primul rând sărbătoarea Învierii Domnului.

Biserica Ortodoxă Română marchează Crăciunul conform calendarului gregorian și Paștele conform calendarului iulian.

Singurele biserici ortodoxe care sărbătoresc Paștele conform calendarului gregorian sunt Biserica Ortodoxă Finlandeză și cea Estoniană.

Învierea Domnului: tradiții străvechi

Slujba de Înviere începe în jurul orei 23:00 în interiorul lăcașurilor de cult. Învierea Mântuitorului este proclamată în afara bisericii, deoarece este un moment care îi privește pe toți oamenii - credincioși sau necredincioși. La miezul nopții, preotul iese din biserică purtând o lumânare aprinsă și îi îndeamnă pe cei prezenți: "Veniți să luați Lumină!". În multe locuri, Lumină este distribuită credincioșilor împreună cu bucățele de pâine stropite cu vin, numite Paște. După ce lumânările oamenilor sunt aprinse, alaiul, având în frunte pe preot, dascăl și cântăreți, înconjoară biserica de trei ori, cântând "Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le". Apoi, se intră din nou în biserică, unde slujba de Înviere continuă până în jurul orei 03:00 dimineața

Credincioșii care au ținut postul în toate cele șapte săptămâni sunt îndreptățiți să primească Sfânta Împărtășanie în Noaptea de Înviere. După slujbă, o tradiție obișnuită este ca preotul să dezlege bucatele aduse de credincioși la biserică - ouăle vopsite, cozonacul, pască sau friptura - și să le sfințească, astfel încât prima masă "dulce" să fie luată în biserică.

Ce spune tradiția despre ouăle vopsite

Una dintre tradițiile străvechi de Paște este vopsirea ouălor. Prezența ouălor roșii în creștinism are o semnificație simbolică și reprezintă o dovadă a vechimii acestui important praznic. În multe dintre mormintele vechi ale creștinilor s-au descoperit coji de ouă, sugerând că acest aliment era prezent și la agapele din acele vremuri. În antichitate, în special în cultura egipteană, oul era considerat simbol al lumii și al eternității, datorită formei sale perfecte și fără început.

Pentru iudei și păgâni, ouăle erau simboluri ale creației și ale învierii. Creștinii, încă de la început, au atribuit ouălor roșii simbolismul învierii neamului omenesc prin Mântuitorul Iisus Hristos, dar și al recreării lumii, culoarea roșie reprezentând sângele Domnului vărsat pe Cruce. "Oul pascal" simbolizează în mod vizibil învierea morților, având ca garanție Învierea Domnului din morți. Potrivit tradiției creștine, se spune că Maria Magdalena s-ar fi prezentat împăratului Tiberiu cu un ou roșu și i-ar fi spus: "Hristos a înviat!". Există opinii conform cărora acest eveniment ar fi condus la introducerea ouălor roșii în cadrul sărbătorii Paștilor.

Un alt obicei de Paști constă în faptul că după slujbă, credincioșii merg la cimitir, unde aprind lumânări pe mormintele celor dragi. De asemenea, aduc bucate care sunt oferite ca pomană celor săraci.

Învierea Domnului. Ce ar trebui să facem în prima zi de Paște

Duminică, spre prânz, credincioșii sunt așteptați la biserică pentru slujba cunoscută sub numele de "A doua Înviere", în cadrul căreia vor fi citite în 12 limbi versetele 19-25 din capitolul XX al Evangheliei după Ioan.

În Bisericile Ortodoxe Orientale (necalcedoniene), sărbătoarea Sfintelor Paști este la fel de respectată ca și în Bisericile Ortodoxe Răsăritene și este foarte bogată în tradiție liturgică. Din această ramură a Bisericii, în prima grupă se află Biserica Ortodoxă din India și Biserica Ortodoxă Siriacă din Antiohia, care urmează același tipic pentru slujba Învierii. În unele dintre aceste biserici, preotul, purtând crucea în mână, însoțit de diaconi cu lumânări aprinse și cădelnițe, proclamă: "Fraților, vă aducem o veste nouă: Hristos a Înviat din morți și a pus la spate pe vrăjmașii Săi". Credincioșii răspund: "Noi credem că adevărat a Înviat". Acest ritual este repetat de trei ori, în timp ce sună clopotele.

Biserica Ortodoxă Etiopiană, care face parte din aceeași categorie de Biserici necalcedoniene, are și ea un ritual elaborat în ceea ce privește sărbătoarea Învierii Domnului. Preotul citește pasajele din Evangheliile după Matei, Marcu și Luca, după care, purtând o cruce în mână, le spune credincioșilor: "Hristos a Înviat din morți", iar aceștia răspund: "Cu marea putere dumnezeiască". În Biserica Ortodoxă Armeană, Sfânta Liturghie începe în jurul orei 20:00, după care are loc procesiunea în timpul căreia se cântă "Astăzi a înviat din morți". La final, toți cei prezenți, începând cu preotul, își transmit unii altora salutul "Hristos a Înviat!".