Un adevăr istoric scos la lumină de jurnalistul Horia Alexandrescu: Olimpiadele moderne au fost relansate de un român! Un prilej de mândrie națională

Lansarea cărții lui jurnalistului Horia Alexandrescu „Olimpiadele lui Zappa” a fost unul din acele momente care îți dau credința că lucrurile nu au cum să rămână așa cum au fost. Volumul „Olimpiadele lui Zappa”, chiar poate schimba istoria sportului românesc și a Jocurilor Olimpice. Pentru că Evanghelie Zappa a fost un român, cu origini grecești, care a trăit pe pământ românesc. Și de pământul acesta și-a legat viața și ... moartea.

Aici, pe pământ românesc, Evanghelie Zappa a fost filantropul care a donat primul bani pentru crearea fondului de cărți al Societății Literare Române, precursoarea Academiei Române. Trăitor în România, Evanghelie Zappa a avut această idee grozavă de a readuce la viață Jocurile Olimpice. A plătit pentru organizarea ediţiilor JO din 1859, 1870, 1875 și 1889, desfăşurate la Atena. Astăzi, lui Evanghelie Zappa, „cetățeanul balcanic”, așa cum îi plăcea să i se spună, cel care își doarme somnul de veci la Broșteni, în județul Ialomița, i se face dreptate. Povestea îndrăznelii lui a fost scrisă de un român, Horia Alexandrescu, jurnalistul care a mers pe urmele lui Zappa și a redescoperit grandoarea faptelor sale.

Recunoaștere

Autorul volumului l-a avut alături și pe părintele Drăgulin, primul care a scris despre Zappa o serie de articole și chiar a trimis o scrisoare lui Juan Antonio Samaranch, președintele Comitelului Olimpic Internațional, propunând pentru prima dată ca Evanghelie Zappa să fie recunoscut oficial ca părintele real al JO, iar Pierre de Coubertin să fie recunoscut ca părintele JO internaționalizate.

„Cred că vine momentul ca noi, românii, să începem să ne respectăm oamenii și să ne clamăm drepturile. Pe Evanghelie Zappa eu l-aș pune alături de Brâncuși. El era un european, un european cetățean român, și noi trebuie să venim și să spunem lucrul acesta, de la care a pornit, de fapt, istoria Jocurilor Olimpice moderne”, a spus Horia Alexandrescu.

Trebuie ca bustul său să revină la Academia Română. Așa cum fusese înainte, pentru că este unul dintre fondatorii Academiei, trebuie ca toată lumea, sportivă sau nu, să știe că Jocurile Olimpice, așa cum fuseseră ele cu 1500 de ani în urmă, au fost readuse la viață prin ideea și banii lui Evanghelie Zappa.

Este o carte tulburătoare, care ar putea fi un bestseller. O carte care poate schimba istoria Olimpismului și mai pune o frumoasă floare în coroana de minunății ale României.

Cărțile autorilor israelieni au fost foarte căutate de public

Cărțile autorilor israelieni prezenți la ediția din acest an a Bookfest se află în topul celor mai bine vândute titluri ale salonului de carte, informează organizatorii. „Durere”, de Zeruya Shalev, se află în fruntea clasamentului celor mai bine vândute titluri de ficțiune de la Polirom și pe locul secund în topul general al editurii. Zeruya Shalev s-a întâlnit cu cititorii români în cea de a doua zi a Bookfest 2016, aceasta fiind unul dintre cele mai reușite evenimente organizate de țara invitată, Israel. Cel mai bine vândut titlu de ficțiune din oferta Editurii Humanitas Fiction este romanul „Iuda”. Roman al devenirii și o sofisticată poveste de iubire, Iuda repune în discuție, din perspectivă etică, politică și istorică, figura trădătorului și conceptul de trădare, și „Evreii și cuvintele”, cartea semnată de Amos Oz împreună cu fiica sa cea mare, Fania Oz-Salzberger, se numără în topul celor mai bine vândute 5 titluri ale Editurii Humanitas Fiction. Singura traducere din opera lui Meir Shalev, „Roman rusesc”, o carte care se află în topul celor mai bine vândute 5 cărți israeliene ale tuturor timpurilor, s-a bucurat de reacții entuziaste din partea cititorilor și la Bookfest. În topul celor mai bine vândute romane polițiste ale Editurii Trei se află și romanul semnat de Dror Mishani, „Dispariția”.

FOTO;Fania Oz-Salzberger, unul dintre oaspeții de onoare ai Bookfest 2016, a participat ieri la lansarea cărții tatălui său, intitulată „Iuda”

Copilăria lor...

Marian Nazat și Ștefan Mitroi sunt doi teleormăneni maturi, îndrăgostiți de copilărie. Poate că este o joacă de-a bucuria de a-și aminti, poate este un dor de neostoit. Această copilărie a lor seamănă cu toate copilăriile fericite, din cel mai frumos tărâm din câte există – satul românesc. Vineri, 3 iunie, la standul Editurii RAO, au fost lansate cărțile „Suflet în exil”, de Marian Nazat și „Dulce ca pelinul”, de Ștefan Mitroi. În același timp, în același loc, povestindu-și copilăria. Neau îndemnat să le cunoaștem și bucuria pe care o trăiesc atunci când revin în satele în care au crescut.

„

Jurnal secret”

Criticul literar și prozatorul Alex. Ștefănescu își continuă poveștile „Jurnalului secret” cu o serie nouă, ilustrată de Costel Pătrășcan. Însemnările au fost lansate la Editura Corint, vineri, și au provocat un fel de piesă de teatru ad-hoc. Maestrul Ion Caramitru a citit din paginile jurnalului, spre deliciul publicului. Au mai povestit: Mircea Dinescu, Lorena Lupu, Costel Pătrășcan.