Editura Evenimentul si Capital

Nimic nou sub soare. „Cloaca putoroasă și veroasă” din administrație | GÂNDUL DE DUMINICĂ

Autor: | | 7 Comentarii | 6053 Vizualizari

Nimic nou sub soare. În august 1941, cu 76 de ani în urmă, Ion Antonescu denunța „cloaca putoroasă și veroasă” din administrație.

Miercuri, 20 august 1941. Basarabia și Bucovina reveniseră la patria mamă. Pe 25 iulie 1941, o dată cu intrarea în Cetatea Albă, Basarabia era complet eliberată. Marele Stat Major General proclama într-un Comunicat:

 

„Lupta pentru dezrobirea brazdei românești de la Răsărit s-a terminat. Din Carpați pînă la Mare sîntem din nou stăpîni pe hotarele strămoșești.”

 

Nistrul fusese trecut cu o lună în urmă, pe 17 iulie 1941 în Nord, de Armata a 3-a,și pe 27 iulie 1941, în Sud, de Armata a 4-a. Pe 20 august 1941, cînd are loc ședința Consiliului de Miniștri, Armata a 3-a ajunse deja la Bug. Armata a 4-a declanșase ofensiva pentru cucerirea Odessei. Presa nu mai contenea să preamărească eroismul Armatelor române. Biserica Ortodoxă Română declanșase deja ceea se numea Recreștinarea Rusiei în cadrul Războiului Sfînt. Istoricii își ascuțeau penele pentru a consemna momentele istorice trăite de ei direct.

 

Miercuri, 20 august 1941, are loc la București o ședință a Consiliului de Miniștri, condusă de Mihai Antonescu, lăsat premier la București de Ion Antonescu, aflat pe Front.

 

Ce discută Consiliul de Miniștri chiar în debutul Ședinței?

 

Ne răspunde Stenograma Ședinței publicată în volumul IV (iulie- septembrie 1941) al lucrării Stenogramele Ședințelor Consiliului de Miniștri. Guvernarea Ion Antonescu, Arhivele Naționale ale României, București, 2000.

 

Vorbește Mihai Antonescu:

 

„Am primit o telegramă (…) din care se vede că dl general Antonescu este profund nemulţumit de modul cum funcţionează administraţia în Basarabia şi Bucovina. Îmi fac datoria s-o citesc, pentru că ea arată o stare de spirit generală, pe care trebuie s-o combatem şi pentru ca să-l liniştim pe dl general Antonescu în ceasurile acestea, cînd duce o bătălie aşa de grea, căreia trebuie să-i consacre toate preocupările.”

 

În continuare, Mihai Antonescu dă citire Telegramei:

 

„Nu pot să încep opera de îndreptare şi de redresare a provinciilor realipite în condiţiunile actuale. Cu toate instrucţiunile categorice date de mine şi cu toate că le-am dat la timp, echipele administrative trimise pentru diferite misiuni sunt detestabile, cu mici excepţii. S-a trimis şi în Basarabia şi în Bucovina tot cloaca puturoasă şi veroasă a vechiului regim; aceiaşi oameni, cu aceleaşi moravuri, organizaţi în aceeaşi bandă, cum au fost în 1940, au fost retrimişi în 1941 să-şi reînceapă, din prima zi, acţiunea lor mizerabilă. Comisarii şi cercurile de recrutare, în special, au fost aduşi într-adins ca să compromită opera.

 

Este o acţiune de sabotare, de nepăsare criminală, lipsă de conştiinţă sau experienţă din partea direcţiunilor ministeriale? Miniştrii s-au mulţumit să numească ceea ce li s-a propus, n-au făcut nici un control, nu s-au interesat de echipa respectivă şi de fiecare om din echipă. Să le spui că nu le pot mulţumi.

 

În plus, indirect, se pretează la opera de sabotare a împuterniciţilor mei, în noile ţinuturi. Fiindcă am interzis să se mai amestece cineva în conducerea provinciilor, se sabotează împuterniciţii, nu se dă curs imediat cererilor lor, care nu suferă întîrziere şi se conlucrează duşmănos, în loc să se conlucreze amical şi frăţeşte.

 

Dacă continuăm sistemul, politicienii şi duşmanii îşi vor freca mîinile cu satisfacţie. Dar nu o vor avea, pentru că sunt decis să curm cu sabia această acţiune de indolenţă şi de şicană de la Bucureşti şi de inacţiune, de nepricepere şi de tîlhărie.

 

Să le spui la toţi.”

 

Adevărurile din Telegramă sunt confirmate de Mihai Antonescu:

 

„Într-adevăr, domnilor, am informaţii – nu este vorba numai de acest strigăt al dlui general Antonescu – am informaţii multe că, din nefericire, administraţia noastră şi – regret – mai ales Poliţia, a folosit aceste împrejurări tulburi, pentru ca, pe de o parte, să se frămînte lumea aceasta, destul de chinuită, iar pe de altă parte, a folosit timpurile acestea de profunde încercări pentru evrei, ca să-i supună unor biruri grele.

 

Ce este mai grav este că aceste biruri şi aceste tendinţe sunt un simptom, care se manifestă nu numai în Basarabia şi Bucovina: au început aceste tendinţe să stăruiască pe întreg cuprinsul ţării.

 

Şi atunci, trebuie să reacţionăm cu violenţă. Nu este cu putinţă ca să lăsăm Guvernul generalului Antonescu pătat de cea mai vagă omisiune a noastră. Trebuie să reacţionăm cu cea mai mare asprime, ca să tăiem scurt orişice fel de încercare de a readuce în sistemul nostru administrativ vechile păcate.”

 

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Opinii EVZ

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate