Nesimțirea maximă a unor judecători care decideau soarta unor firme de top

Nesimțirea maximă a unor judecători care decideau soarta unor firme de top

Apar primele detalii în cel mai răsunător dosar de corupție în cazuri de insolvență. Cei patru judecători reținuți pentru luare de mită așteptau aseară verdictul privind solicitarea DNA de arestare preventivă.

Cei patru judecători de la Secţia VII Civilă (Falimente/ Insolvenţă) a Tribunalului Bucureşti, acuzaţi de procurorii DNA pentru fapte de corupție, au decis, ca magistrați, soarta unor companii importante.

Mircea Moldovan a soluţionat dosare de intrare în insolvenţă sau de respingere a procedurii, privind Hidroelectrica, Rodipet, Plafar, Asmita Gardens, Metro Cash & Carry, Carrefour sau Cuprom. Este vorba de companii cu zeci de mii de angajați şi cu active de milioane de euro. Ion Stanciu a fost judecătorul care a decis falimentul IPRS Băneasa, controlată de sirianul Omar Hayssam. Ceilalţi doi, Elena Rovenţa şi Sorin Ciprian Viziru, au soluţionat dosare privind companii de presă sau imobiliare.

Moldovan era „fruntaș”

Ne puteți urmări și pe Google News

Principala acuzaţie a procurorilor DNA: cei patru ar fi primit mită de la administratorii judiciari pentru a-i desemna în administrarea unor companii „bune” aflate în insolvenţă. Era vorba despre societăţi care aveau active valoroase şi uşor de valorificat, care aduceau venituri substanţiale societăţilor de insolvenţă. Judecătorii desemnau preferenţial adminstratorii judiciari şi uneori se făceau că nu văd anumite inadvertenţe atunci când se calculau datoriile creditorilor.

Judecătorul Moldovan, celebru după ce a sărit gardul vilei sale din Voluntari (Ilfov), este acuzat de cele mai multe infracțiuni: cinci şpăgi şi abuz în serviciu. De exemplu, el a fost interceptat când a contactat un administrator judicar căruia i-a spus că „îi va da un dosar de ziua lui”, stabilind o întâlnire „pentru a sărbători”, precizând totodată că sunt fruntași practicienii în insolvență care primeau „dosare bune”. Ceilalţi judecători sunt acuzaţi de luare de mită: Rovența (o infracțiune), Stanciu (două infracțiuni), Viziru (o infracțiune).

Şpăgile primite de magistraţi erau de tot râsul, raportate la importanţa decizilor pe care le luau. De exemplu, Rovența a primit 10.000 de lei, într-un plic băgat într-o revistă, după ce i-a stabilit unui practician în insolvență un onorariu de 174.000 de euro. Viziru a primit tot 10.000 de lei, dar şi o sacoşă cu diferite produse, iar Stanciu aceeaşi sumă, dar şi haine pentru soţia sa. Moldovan primea aproape orice: mâncare, lemne sau bani.

Frica de DNA

Arestările făcute în 2013, din rândul colegilor de la Tribunal, au băgat frica în aceştia. Procurorii DNA arată că ei erau precauţi atunci când discutau despre aranjarea dosarelor. Întâlnirile dintre mituitori și magistrați erau periodice, aparent neprotocolare, unele în incinta Tribunalului sau în apropiere.

O altă metodă de a fenta DNA era plimbarea cu maşina prin Bucureşti, în care discutau despre aranjarea dosarelor şi analizau care companii aveau active vandabile şi trebuiau băgate în faliment sau insolvenţă. Procurorii au arătat că discuțiile telefonice dintre aceștia erau codificate. În cazul lui Mircea Moldovan, anchetatorii au descoperit că trimitea persoane de încredere care se duceau şi căutau clienţi, pe modelul judecătorului Stan Mustață, arestat recent pentru corupție.

Mircea Moldovan a reuşit chiar să-şi angajeze o rudă la o societate de insolvenţă, care era folosită doar pentru a stabili care dosare erau „bune” pentru a fi „vândute” și pentru a negocia partea sa.

Terenuri și case pe numele fiului

Judecătorul Moldovan are un fiu de 29 de ani, pe nume Constantin Mircea Moldovan (foto). În septembrie 2013, el era consilier personal la Ministerul Economiei, departamentul pentru Energie, aflat în subordinea ministrului Constantin Niță. Potrivit declarației de avere, fiul judecătorului a cumpărat, în intervalul 2008 - 2010 ,patru terenuri și trei case în județele Ilfov și Mureș. Terenurile intravilane sunt situate în Beica de Jos, Solovastru și Reghin, județul Mureș. El mai a mai declarat că deținea trei autoturisme de lux. În 2013, a câștigat 51.000 de lei de la societatea All Green SRL, fiind angajat consilier juridic. În același timp, Moldovan jr. este asociat unic la societatea Maris Group Construct din comuna Beica de Jos, județul Mureș.

Mircea Constantin Moldovan a fost numit, la începutul lui 2013, consilier al secretarului de stat Mihai Albulescu.

Niță nu-i știe

De-a lungul timpului, judecătorul Moldovan a analizat o serie de dosare controversate de insolvență precum Metro sau Rodipet. În 2012, el a decis intrarea în insolvență a societății de stat Hidroelectrica. Firma este în subordinea Departamentului pentru Energie din cadrul Ministerului Economiei. Ministrul Constantin Niță a declarat că nu are nicio relație cu judecătorul Moldovan sau cu fiul acestuia, susținând că nu-i cunoaște.

Top 10. Aroganțele magistraților corupți

1. Negocierea șpăgilor se făcea chiar în Tribunalul București, deși anul trecut alte două judecătoare de la această instanță au fost interceptate cum aranjau dosarele.

2. Nu aveau nicio jenă, șpaga era virată direct în contul de salariu sau prin intermediul serviciului Western Union.

3. Cereau de la firmele de insolvență angajarea unor rude în schimbul repartizării unor dosare.

4. Cereau mită rochii pentru soțiile lor de la reprezentanții firmelor de insolvență.

5. Primeau șpăgi de tot râsul: carne de miel și vită, pește, lambriuri, cherestea, făină, televizor color.

6. Petreceau pe banii societăților de insolvență atunci când dădeau „dosarele bune” și inventau „zile de sărbătoare” ca pretext.

7. Susțineau că au dreptul la o șpagă periodică, pe care o denumeau „rata de vacanță”.

8. Se lăudau cu „pilele” la alte instanțe din Capitală. Unul dintre judecători chiar a promis că va interveni la Secția Penală pentru eliberarea unui condamnat.

9. Cereau mită chiar dacă salariile lor lunare erau între 6.000 și 8.000 de lei.

10. Unul dintre judecători i-a sfidat pe procurori și a sărit gardul vilei când a fost citat la DNA.