Editura Evenimentul si Capital

Năpastă la puterea a doua. Secetă în aer și în pământ. Efectul maxim se va resimți din toamnă pentru fermieri și din iarnă pentru consumatori

Seceta a făcut ravagii, mai ales în culturile de fl oarea soarelui, rapiță și porumb
Autor: | | 8 Comentarii | 2025 Vizualizari

După doi ani agricoli buni, 2013 și 2014, România este lovită acum de o secetă cumplită care riscă să arunce în aer piața agro-alimentară

Anul 2015 este deosebit pentru că avem un dublu impact pe secetă: avem deficit de apă atât în sol, așa-numita secetă pedologică, cât și în aer, seceta atmosferică. Zonele cele mai afectate sunt Estul, Vestul și Sudul României. Doar Transilvania a scăpat mai ușor, deși efectele se simt și acolo, mai ales în zona crescătorilor de animale.

Moldova: Fără ploaie din 6 aprilie, fără porumb din toamnă

Laurențiu Baciu este președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) și fermier mare din județul Bacău, în epicentrul secetei. Spune că un nivel al deficitului de apă ca în acest an se înregistrează o dată la 50-60 de ani. La ferma sa nu a mai plouat „ca lumea” din 6 aprilie.


FOTO: Laurențiu Baciu



„O secetă extrem de agresivă, s-a instalat foarte devreme. Eram pregătiți pentru ce e mai rău în lunile iulie-august. Ori, eu, deja în aprilie eram calamitat. Am avut suprafețe nerăsărite. La ce am recoltat în vară, am pierderi de producție de 20% la rapiță și 35% la grâu. Și greul de abia de acum urmează. La porumb, unde vom intra la recoltat în toamnă, e o jale cum nu vă puteți închipui. Pe unele suprafețe nu voi scoate nimic, niciun știulete, pagubă 100%. Și la floarea-soarelui va fi jale. Anul trecut am scos 3.600 de kilograme la hectar, aici în Moldova, anul acesta nu știu dacă voi avea 1.500-1.600 de kilograme la hectar”, descrie dezastrul Laurențiu Baciu. Președintele LAPAR spune că, pentru consumatorul final, efectele în preț se vor vedea din ianuarie 2016.

„Cred, în sinea mea, că Guvernul are același interes ca și noi, să asigure securitatea alimentară. Contribuția agriculturii și a industriei alimentare în PIB este semnificativă, și noi am susținut creșterea economică din ultimii ani. Mâncare va trebui pentru acest popor și la anul, și peste doi ani. Atenție, românii riscă să suporte prețuri nedrepte în viitor, cineva speculează aceste calamități, cineva câștigă din nenorociri întotdeauna. În cazul acesta vor fi importatorii de produse alimentare. Celelalte țări au început să ia măsuri. Vorbesc cu colegii mei din Germania și Franța, s-a trecut deja la evaluarea pagubelor produse de secetă, în curând vin despăgubirile. Secetă există și în Ungaria, Croația, sudul Poloniei, dacă e să venim mai aproape de România. Nu putem rămâne în urmă” a adăugat Laurențiu Baciu.

Cercetătorii români au creat grâul care rezistă cel mai bine la secetă

Dacă la alte culturi, multe din semințe vin de afară, grâul românesc de la Institutul de la Fundulea nu poate fi detronat. Aproape trei sferturi din tot ce se cultivă este sămânță românească, iar cercetătorii se concentrează pe soiurile cu rezistență mare la secetă. „Glosa” este preferatul fermierilor pentru că dă producții constante, în timp din urmă vine „Izvor”, grâul românesc care, la acest moment, este apreciat ca fiind soiul cu cea mai mare rezistență la secetă.

Vești proaste și din Bărăgan

Emil Dumitru este fermier în Bărăgan, în județul Călărași. Este proaspătul președinte al Federației Naționale Pro Agro și vorbește la fel ca și Laurențiu Baciu despre dezastrul care ne așteaptă în cultura de porumb, cultură la care România era pe podiumul european din punct de vedere la producției totale.


FOTO: Emil Dumitru



„Anul agricol a început prost. La rapiță, ne-a afectat seceta instalată chiar la începutul toamnei trecute. La mine în fermă am făcut eforturi să o salvăm și de abia am reușit să scoatem 1.700 de kilograme la hectar, față de 3.600 de kilograme, cât a fost în 2014. A fost totuși un preț bun de achiziție și ne-am scos cheltuielile. La grâu, lucrurile stau bine, am scos aceeași producție ca și anul trecut. În ferma mea din Călărași am avut constant 5.500 de kilograme la hectar, însă prețul de achiziție a fost anul acesta de 0,72 de lei pe kilogram, în comparație cu 0,66 de lei, anul trecut. Și de aici încolo încep veștile proaste. La porumb, care se recoltează în toamnă, va fi dezastru. Producția de 5.000 de kilograme la hectar pe care o estimez este la jumătate față de 2014, vorbesc doar de pământul pe care îl lucrez eu. Aceasta înseamnă că fermierii vor intra decapitalizați în lucrările de toamnă. Va fi astfel foame și de apă, dar și de bani. Iar companiile de asigurări nu fac asigurări pentru secetă”, spune Emil Dumitru.

Crescătorii de vaci aduc apă cu cisternele

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Afaceri

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate