După doi ani agricoli buni, 2013 și 2014, România este lovită acum de o secetă cumplită care riscă să arunce în aer piața agro-alimentară

Anul 2015 este deosebit pentru că avem un dublu impact pe secetă: avem deficit de apă atât în sol, așa-numita secetă pedologică, cât și în aer, seceta atmosferică. Zonele cele mai afectate sunt Estul, Vestul și Sudul României. Doar Transilvania a scăpat mai ușor, deși efectele se simt și acolo, mai ales în zona crescătorilor de animale.

Moldova: Fără ploaie din 6 aprilie, fără porumb din toamnă

Laurențiu Baciu este președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) și fermier mare din județul Bacău, în epicentrul secetei. Spune că un nivel al deficitului de apă ca în acest an se înregistrează o dată la 50-60 de ani. La ferma sa nu a mai plouat „ca lumea” din 6 aprilie.

FOTO: Laurențiu Baciu

„O secetă extrem de agresivă, s-a instalat foarte devreme. Eram pregătiți pentru ce e mai rău în lunile iulie-august. Ori, eu, deja în aprilie eram calamitat. Am avut suprafețe nerăsărite. La ce am recoltat în vară, am pierderi de producție de 20% la rapiță și 35% la grâu. Și greul de abia de acum urmează. La porumb, unde vom intra la recoltat în toamnă, e o jale cum nu vă puteți închipui. Pe unele suprafețe nu voi scoate nimic, niciun știulete, pagubă 100%. Și la floarea-soarelui va fi jale. Anul trecut am scos 3.600 de kilograme la hectar, aici în Moldova, anul acesta nu știu dacă voi avea 1.500-1.600 de kilograme la hectar”, descrie dezastrul Laurențiu Baciu. Președintele LAPAR spune că, pentru consumatorul final, efectele în preț se vor vedea din ianuarie 2016.

„Cred, în sinea mea, că Guvernul are același interes ca și noi, să asigure securitatea alimentară. Contribuția agriculturii și a industriei alimentare în PIB este semnificativă, și noi am susținut creșterea economică din ultimii ani. Mâncare va trebui pentru acest popor și la anul, și peste doi ani. Atenție, românii riscă să suporte prețuri nedrepte în viitor, cineva speculează aceste calamități, cineva câștigă din nenorociri întotdeauna. În cazul acesta vor fi importatorii de produse alimentare. Celelalte țări au început să ia măsuri. Vorbesc cu colegii mei din Germania și Franța, s-a trecut deja la evaluarea pagubelor produse de secetă, în curând vin despăgubirile. Secetă există și în Ungaria, Croația, sudul Poloniei, dacă e să venim mai aproape de România. Nu putem rămâne în urmă” a adăugat Laurențiu Baciu.

Cercetătorii români au creat grâul care rezistă cel mai bine la secetă

Dacă la alte culturi, multe din semințe vin de afară, grâul românesc de la Institutul de la Fundulea nu poate fi detronat. Aproape trei sferturi din tot ce se cultivă este sămânță românească, iar cercetătorii se concentrează pe soiurile cu rezistență mare la secetă. „Glosa” este preferatul fermierilor pentru că dă producții constante, în timp din urmă vine „Izvor”, grâul românesc care, la acest moment, este apreciat ca fiind soiul cu cea mai mare rezistență la secetă.

Vești proaste și din Bărăgan

Emil Dumitru este fermier în Bărăgan, în județul Călărași. Este proaspătul președinte al Federației Naționale Pro Agro și vorbește la fel ca și Laurențiu Baciu despre dezastrul care ne așteaptă în cultura de porumb, cultură la care România era pe podiumul european din punct de vedere la producției totale.

FOTO: Emil Dumitru

„Anul agricol a început prost. La rapiță, ne-a afectat seceta instalată chiar la începutul toamnei trecute. La mine în fermă am făcut eforturi să o salvăm și de abia am reușit să scoatem 1.700 de kilograme la hectar, față de 3.600 de kilograme, cât a fost în 2014. A fost totuși un preț bun de achiziție și ne-am scos cheltuielile. La grâu, lucrurile stau bine, am scos aceeași producție ca și anul trecut. În ferma mea din Călărași am avut constant 5.500 de kilograme la hectar, însă prețul de achiziție a fost anul acesta de 0,72 de lei pe kilogram, în comparație cu 0,66 de lei, anul trecut. Și de aici încolo încep veștile proaste. La porumb, care se recoltează în toamnă, va fi dezastru. Producția de 5.000 de kilograme la hectar pe care o estimez este la jumătate față de 2014, vorbesc doar de pământul pe care îl lucrez eu. Aceasta înseamnă că fermierii vor intra decapitalizați în lucrările de toamnă. Va fi astfel foame și de apă, dar și de bani. Iar companiile de asigurări nu fac asigurări pentru secetă”, spune Emil Dumitru.

Crescătorii de vaci aduc apă cu cisternele

Nu doar fermierii care cultivă pământul suferă de secetă. Cei care cresc animale, în special vaci de lapte sau de carne, sunt preocupați de bunăstarea animalelor, mai ales că bovinele suferă la căldură. Oamenii au ajuns să care apă cu cisternele pentru a adăpa vitele din grajd. „Situația este dramatică la nivelul întregii țări și dacă nu găsim soluții de susținere avem o mare problemă. Chiar vorbeam cu un fermier de dimineață și îmi spunea că banii pe care îi ia pe lapte îi dă pe motorină ca să care apă la vaci. Absolut toți fermierii lucrează în pierdere”, a declarat, pentru publicația Agrointeligența, Claudiu Frânc (foto), Președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România.

FOTO; Claudiu Frânc

Cumpărați produse alimentare românești!

„Riscul cel mai mare vine din piața alimentară. Produsele românești vor fi din ce în ce mai puține, iar locul lăsat liber va fi ocupat de către importuri. Lupta pentru menținerea în viață a producătorilor români de alimente, fie că sunt mari sau mici, nu este un moft. Peste tot în Europa, consumatorii sunt educați de mici ca atunci când există două produse asemănătoare, cu prețuri apropiate, să fie preferat cel autohton. Nu e nimic extraordinar în asta, și va trebui să o învățăm și noi. La un kilogram de mere din import care costă 2,5 lei, să zicem, poate un leu rămâne în țară sub formă de TVA, adaos comercial și poate ceva cheltuieli de transport. 1,5 lei din kilogramul cu pricina pleacă afară din țară către fermierul din țara respectivă. Când cumpărați mere românești, suma respectivă rămâne în țară. Și asta înseamnă locuri de muncă, bani la buget, producție mai multă, mai bună și mai ieftină, aici la noi. Consumatorului trebuie să i se spună toate aceste lucruri! Cred că o soluție este să prezentăm cât mai multe dintre poveștile de succes ale fermierilor români, să vadă și cititorul câtă muncă și pricepere este în spate și să înțeleagă că, din perspectiva hranei, în România se petrec lucruri extraordinare, tot mai multe, de la an la an. Această mediatizare o facem și noi pe www.agrointeligenta. ro și reacția oamenilor este încurajatoare”, a explicat Vlad Macovei, directorul general al revistei Agrointeligența.

Visul unei ploi de vară: un miliard de euro pentru irigații!

Pentru refacerea sistemului principal de irigații, „inima” de unde să pompeze apoi apa prin instalațiile secundare, România are nevoie de un miliard de euro. Actualul guvern a solicitat acești bani la Comisia Europeană și cererea ne-a fost pusă pe lista proiectelor majore ce ar putea fi finanțate prin așa-numitul Plan Juncker. Decizia urmează să fie anunțată luna viitoare, iar șansele României sunt „așa-și-așa”.

Ca plan B, ministrul Agriculturii Daniel Constantin a anunțat că va propune un acord politic pentru direcționarea anuală a unui anumit procent din PIB pentru irigații. Ar însemna ca atât guvernul actual, cât și cele ce vor veni, să susțină cheltuielile. Până atunci, fermierii români pot accesa prin proiecte mai mici, pentru infrastructura secundară, 218 milioane de euro.

La acest moment, capacitatea națională de irigare ar acoperi 300.000 de hectare, din care doar jumătate sunt udate pentru că mulți agricultori nu își permit să suporte factura la curentul electric pentru pomparea apei. Cu toate acestea, ministrul Agriculturii speră că în viitorul apropiat, cu bani europeni, rețeaua va cuprinde 700.000 de hectare irigabile.