Reuniunea Miniştrilor Apărării din Statele Membre ale NATO, desfăşurată la Cartierul General al NATO s-a desfăşurat într-un context special, generat de împlinirea unui an de zile de la debutul crizei din Ucraina. În acest context, au fost adoptate o serie de decizii foarte importante pentru menţinerea ritmului intens de punere în practică a ceea ce a fost agreat în Ţara Galilor, unele dintre acestea cu o semnificaţie aparte pentru interesele de securitate ale României.

Activitatea s-a desfăşurat într-un context special, generat de împlinirea unui an de zile de la debutul crizei din Ucraina şi a constituit o ocazie importantă de evaluare a progresului şi de stabilire a priorităţilor în procesul de adaptare strategică a NATO, în perspectiva Summit-ului din 2016, transmite Ministerul Apărării Naționale, după Reuniunea miniştrilor apărării din statele membre ale NATO de la Bruxelles.

Așa cu se precizează în documentul oficial, obiectivul principal al reuniunii a fost analizarea provocărilor strategice la adresa securităţii Alianţei provenind de la periferia sa estică şi sudică şi, plecând de la aceste evoluţii, adoptarea de decizii concrete pentru continuarea procesului de implementare a deciziilor Summit-ului NATO din Marea Britanie, în special a Planului de acţiune pentru creşterea capacităţii operaţionale a Alianţei (Readiness Action Plan / RAP). Au avut loc întâlniri şi convorbiri bilaterale cu omologii din Bulgaria, Canada, Germania, precum şi Marea Britanie şi Georgia – organizate înainte şi în marja reuniunii ministeriale cu scopul intensificării cooperării bilaterale în domeniul apărării între România şi fiecare dintre aceste state.

Decizii importante în domeniul adaptării strategice a Alianţei

- Adoptarea Declaraţiei NAC privind stadiul implementării RAP, cu evidenţierea necesităţii continuării procesului de adaptare strategică a NATO, în perspectiva Summit-ului din vara anului 2016; - Continuarea măsurilor de asigurare pe tot parcursul anului 2015, aşa cum a fost planificat, prin asigurarea unei prezenţe intensificate a forţelor terestre, maritime şi aeriene din statele membre ale NATO pe teritoriul aliaţilor estici („28 pentru 28”); - Transformarea şi creşterea nivelului de reacţie a Forţei de Răspuns NATO (NRF), care va deveni o forţă întrunită de nivel divizie, cu un nivel ridicat de operativitate şi cu capabilităţi multinaţionale flexibile, pregătite să intervină în timp foarte scurt pentru a răspunde diferitelor provocări la adresa securităţii aliate; - Aplicarea măsurilor necesare pentru operaţionalizarea Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (Very High Readiness Joint Task Force - VJTF), ca element central al NRF. Aceasta va fi constituită pe structura unei brigăzi de forţe terestre, având în compunere până la cinci batalioane de manevră, cu o viteză de reacţie de două la trei zile. Pentru anul 2015, pe baza contribuţiilor principale ale Germaniei, Olandei şi Norvegiei, se aplică o soluţie interimară a VJTF, cu scopul testării conceptului; - Constituirea imediată pe teritoriile aliaţilor din est (România, Polonia, Bulgaria şi cele trei state baltice) a Unităţilor pentru Integrarea Forţelor NATO (NFIU). Aceste structuri multinaţionale NATO de comandă şi control reprezintă materializarea deciziei adoptate la Summit-ul din 2014 privind asigurarea unei prezenţe vizibile şi persistente a NATO pe teritoriul aliaţilor estici; - Încurajarea demersurilor Danemarcei, Germaniei şi Poloniei în vedererea creşterii nivelului de operativitate a Comandamentului Corpului Multinaţional Nord-Est (MNC-NE HQ) şi ale României, în privinţa constituirii şi operaţionalizării Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est (MND-SE HQ), comandamente care vor oferi mai multă flexibilitate Alianţei pentru acoperirea nevoilor de comandă-control în situaţia dislocărilor de forţe şi capacităţi militare în flancul estic al NATO.

Implicaţii pentru România

Imediat după Summit-ul din Ţara Galilor, România a identificat modalităţi concrete de asumare a sarcinilor ce-i revin în implementarea RAP, constând în principal în asigurarea sprijinului naţiunii gazdă pentru capacităţile şi forţele aliate care se vor disloca în această zonă, asigurarea contribuţiilor proprii pentru NRF / VJTF şi operaţionalizarea celor două structuri de comandă-control pe teritoriul naţional – NFIU şi Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est. Constituirea acestor structuri de comandă-control pe teritoriul României ţine cont, pe de o parte, de necesitatea existenţei forţelor şi capacităţilor militare de răspuns pentru contracararea unor posibile acţiuni militare ostile la adresa României şi a Alianţei şi, pe de altă parte, de potenţialul şi infrastructura disponibile la nivelul MApN şi pe teritoriul naţional.

Constituirea celor două structuri va demara în cursul anului 2015, urmând ca acestea să fie puse la dispoziţia Alianţei începând cu anul 2016. Aceste structuri multinaţionale vor fi încadrate atât cu personal român, cât şi cu militari din celelalte state aliate. În acest sens, în cadrul contactelor bilaterale avute cu o serie de aliaţi, a fost solicitat şi s-a obţinut sprijinul direct al acestora pentru efortul de constituire, operaţionalizare şi funcţionare a celor două capabilităţi. Structurile NATO create pe teritoriul României sunt un exemplu concret al capacităţii Armatei României de a se adapta noilor provocări de securitate din regiune, plecând de la capabilităţile dezvoltate în cei peste 10 ani în calitate de stat membru al NATO şi de la nivelul ridicat de interoperabilitate cu armatele moderne din NATO, pe care forţele noastre l-au realizat ca urmare a participării la operaţiile şi misiunile desfăşurate de Alianţă, în primul rând în Afganistan.

Prezenţa unor membri ai NATO pe teritoriul României contribuie efectiv la creşterea capacităţii de apărare colectivă a Alianţei prin descurajarea eventualelor acţiuni agresive îndreptate împotriva ţării noastre şi a Alianţei, în ansamblul său. Oferta României de a pune la dispoziţia NATO un comandament multinaţional de divizie şi de constituire imediată a unui NFIU sprijină demersurile Alianţei de a răspunde întregului spectru de ameninţări la adresa membrilor săi, răspunzând direct nevoilor proprii de securitate, într-un context regional tot mai complicat şi provocator. În acelaşi timp, putem afirma că cele două capabilităţi vor avea o influenţă pozitivă asupra contextului regional de securitate. În acelaşi timp, demersul de constituire a celor două capabilităţi reprezintă un element de promovare a României ca partener de încredere în rândul aliaţilor, precum şi în cadrul Parteneriatului strategic cu SUA. Acest demers, alături de celelalte contribuţii concrete la implementarea RAP, demonstrează capacitatea României de a-şi asuma obligaţiile ce îi revin pentru adaptarea la noul context de securitate şi de a contribui, prin investiţii concrete în domeniul apărării, la dezvoltarea capabilităţilor necesare contracarării noilor tipuri de provocări.

Recentul Acord politic naţional privind creşterea finanţării pentru apărare ce prevede alocarea în anul 2017 a unui prag minimal de 2% din PIB reprezintă o garanţie a faptului că România îşi va respecta angajamentele asumate faţă de NATO, în procesul general de adaptare strategică la noul mediu de securitate.

În concluzie, reuniunea a avut o agendă deosebit de încărcată, cu mize majore pentru România şi pentru procesul general de adaptare a Alianţei la noul context strategic. Deciziile care au fost adoptate, în linie cu interesele noastre strategice, constituie o bază importantă pentru continuarea implementării în ritm alert a acţiunilor stabilite la Summit-ul din Ţara Galilor şi pentru pregătirea agendei viitorului Summit al Alianţei, care va avea loc la mijlocul anului 2016, la Varşovia.