Ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Pavlo Klimkin, a declarat, marţi, că a propus părţii române organizarea unei şedinţe comune a guvernelor celor două state, idee pe care şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, a caracterizat-o drept "foarte bună", adăugând că ea merită să fie pusă în aplicare chiar din acest an.

„Am propus să facem o primă şedinţă comună guvernelor Ucrainei şi României ca să avem posibilitatea să vorbim nu numai la nivel de miniştri de externe, nu numai la nivel de preşedinţi, ci şi la nivel de alte ministere şi alţi miniştri care au competenţele lor specifice. În acest mod, o să identificăm scopurile care ne revin, dar şi metodele prin care le putem atinge", a spus Klimkin, la Bucureşti, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, organizată la sediul MAE.

El a adăugat că doreşte ca relaţiile româno-ucrainene să fie cel puţin la fel ca cele dintre Ucraina şi Polonia.

"Este ambiţia noastră comună, ca miniştri, şi cred că şi ambiţia conducerii ucrainene şi române, ca relaţiile dintre statele noastre să aibă un caracter strategic şi să fie cel puţin cum sunt astăzi relaţiile dintre România şi Polonia. Sperăm că avem un astfel de potenţial şi sper că avem fermitatea ca să ajungem la astfel de rezultate", a afirmat Klimkin.

Tratatul privind micul trafic de frontieră

De asemenea, Bogdan Aurescu, a afirmat, marţi, că România aşteaptă ratificarea acordului privind micul trafic de frontieră şi de către Parlamentul Ucrainei, după care, în primăvară, va înmâna, împreună cu omologul său de la Kiev, Pavlo Klimkin, primele permise de mic trafic de frontieră.

„Parlamentul României a ratificat deja acest acord şi urmează ca şi Parlamentul Ucrainei, în următoarele săptămâni, să îndeplinească această procedură. Este un document important pentru că de acest document va depinde, pentru aproximativ două milioane de cetăţeni ai României şi Ucrainei, de pe-o parte şi de alta a frontierei comune, să circule mai uşor, fără viză, în baza permisului de mic trafic. Am hotărât împreună că, la momentul intrării în vigoare a acordului, în această primăvară, să mergem împreună în regiunile locuite de minoritatea română din Ucraina, respectiv minoritatea ucraineană din România, să discutăm cu aceste minorităţi, să vedem care sunt beneficiile concrete ale ratificării acordului de mic trafic pentru comunitatea locală şi să înmânăm împreună primele permise de mic trafic", a declarat Aurescu, într-o conferinţă de presă comună cu ministrul ucrainean. El a amintit că acordul prevede şi înfiinţarea unor oficii consulare de-o parte şi de alta a frontierei, care să ajute la eliberarea acestor permise de mic trafic.

Româna nu furnizează armament Ucrainei

Răspunzând unei întrebări a jurnaliștilor, Pavlo Klimkin, a declarat că Ucraina nu are, în momentul de faţă, „negocieri concrete" cu România privind livrarea de armament, dar a precizat că există negocieri în acest sens cu multe state, astfel încât Kievul să poată achiziţiona armament.

"În momentul de faţă, noi cu România nu avem niciun fel de negocieri concrete referitor la livrarea sau cumpărarea de Ucraina din România a armamentului", a spus Klimkin, într-o conferinţă de presă comună cu omologul său român, Bogdan Aurescu.

Pavlo Klimkin a precizat că Ucraina are nevoie de armament nou "nu pentru a face arsenale", ci pentru a-l folosi în contracararea terorismului şi a agresiunii.

"Dacă acum un an forţele armate ale Ucrainei erau aproape inexistente, astăzi ele sunt destul de (capabile - n.r.) în a face faţă agresiunii", a spus demnitarul ucrainean.