1,8 milioane de oameni au murit, în 2015, din cauza tuberculozei. O altă jumătate de milion de oameni mor, anual, doar din cauza gripei, pe care mulți o consideră o afecțiune banală. În Yemen este epidemie de holeră – decretată de ONU ca fiind „cea mai mare din lume” - chiar în acest moment -, iar boli ucigătoare precum poliomielita și tetanosul măresc înfiorător numărul de victime. Ce au în comun aceste boli? Toate pot fi prevenite prin imunizare prevenite prin imunizare!

Mulți dintre noi n-au cunoscut vreodată un supraviețuitor al poliomielitei pentru că, oficial, ultimul caz din țara noastră a fost diagnosticat în aprilie 1992. Febra galbenă e pe undeva, prin Africa. De holeră știm doar din filmele vechi pe care le mai vedem la tv, deși ultimele cazuri au fost înregistrate în România în 1991-1995, iar în Yemen e un dezastru umanitar care a produs, până în acest moment, circa 2.000 de morți. Credem că suntem feriți de toate bolile acestea, când, în realitate, ele sunt la o călătorie cu avionul distanță. De alte câteva boli infecțioase am auzit, pentru că le avem în țară, ba chiar suntem primii în Europa la numărul de cazuri (rujeolă și tuberculoză).

În materialul de față, ne propunem să vă arătăm ce sunt, cum se manifestă și cu câtă ușurință de răspândesc aceste boli ucigătoare, care pot și trebuie să fie prevenite prin vaccinare. 

Poliomielita - vaccinarea e vitală!

Poliomielita este o boală virală extrem de infecțioasă, care îi afectează în principal pe copiii mici. Virusul este transmis de la om la om, în principal prin calea fecal-orală sau, mai rar, printr-un vehicul comun (de exemplu apă sau hrană contaminată) și se înmulțește în intestin, de unde poate invada sistemul nervos și poate cauza paralizie. Simptomele inițiale ale poliomielitei includ febră, oboseală, cefalee, vărsături, rigiditate la nivelul gâtului și durere la nivelul membrelor. În maximul 10% din cazuri, boala provoacă paralizie, adesea permanentă. Nu există nici un tratament pentru poliomielita, poate fi prevenită numai prin imunizare, notează Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Deși cazurile de poliomielită au scăzut cu peste 99% din 1988 încoace, de la aproximativ 350.000 de cazuri pe an, la doar 37 de cazuri raportate în 2016, boala nu a fost eradicată încă. Această reducere, însă, este rezultatul efortului global de eradicare a bolii prin vaccinare, în acest moment ea fiind prezentă în puține țări din lume (Pakistan, Afganistan și Nigeria).

Un singur copil infectat poate provoca o epidemie

Specialiștii OMS spun că atât timp cât un singur copil rămâne infectat cu poliovirus, copiii din toate țările sunt expuși riscului de a contracta această boală. Poliovirusul poate fi ușor „importat” într-o țară și se poate răspândi rapid în rândul populațiile neimunizate. Dacă nu se reușește eradicarea acestor ultime focare de poliomielită acestea ar putea avea ca rezultat 200.000 de cazuri noi în fiecare an, în următoarea decadă, în întreaga lume. În epidemia din 1916, din SUA, au murit 6.000 de persoane și au rămas paralizate alte 27.000.

Dacă e să ne uităm în urmă cu circa o sută de ani, istoria României consemnează mai multe episoade epidemice, în anii 1927, 1955, 1980– 1982 (221 de cazuri, determinate de virusuri polio sălbatice tip 2 şi 3) şi în perioada 11 noiembrie 1990 – 25 aprilie 1992 (13 cazuri, determinate de virusul polio sălbatic tip 1, care a implicat în special copii romi nevaccinaţi, mulţi dintre ei infectaţi cu virusul imunodeficienţei umane HIV), după cum notează publicația viațamedicală.ro.

Aceeași sursă precizează că ultimul caz de poliomielită din România (diagnosticat în aprilie 1992) a fost tot un copil de etnie romă, din judeţul Giurgiu, care nu fusese niciodată vaccinat. În acest moment, nu există nici un tratament pentru poliomielită. Boala poate fi prevenită doar prin Polio vaccinul, administrat de mai multe ori, care poate proteja un copil pe viață.

Maladia, la granița României

În august 2015, OMS a confirmat că în Ucraina, la granița cu România, au fost diagnosticați doi copii bolnavi de poliomielită - primele cazuri de paralizie infantilă depistate în această ţară datând din 2004.

Tuberculoza, boala care ucide anual 1,8 milioane de oameni

Postrivit statisticilor OMS, în 2015, 1,8 milioane de oameni (140.000 de copii) au murit, în întreaga lume, din cauza tuberculozei. Alte 10,4 milioane (5,9 milioane bărbați, 3,5 milioane femei și 1 milion de copii) s-au îmbolnăvit de TBC.

Vorbim de o boală infecto-contagioasă acută, cauzată de Mycobacterium tuberculosis (sau bacilul Koch - BK). Boala poate fi asimptomatică, dar în majoritatea cazurilor pacienţii prezintă cel puţin unul din simptomele: tuse (95% cazuri), care durează cel puţin 3 săptămâni; pierdere în greutate, astenie, febră, transpiraţii nocturne, dureri toracice, dispnee, hemoptizie.

33% din populația lumii, infectată fără să știe

Este transmisă aproape exclusiv de la om la om, de la o persoană care are tuberculoză pulmonară și care eliberează bacili în aer prin tuse, strănut sau scuipat. Potrivit OMS, aproximativ o treime din populația lumii este infectată fără să știe, pentru că nu are simptome (infecție latentă).

Deși numărul deceselor cauzate de tuberculoză a scăzut cu 22% între 2000 și 2015, datorită vaccinării masive, ea rămâne una din primele 10 cauze de deces la nivel mondial.

Vaccinul BCG (bacilul CalmetteGuerin) este unul de tip viu. Injectarea produce aceleași reacții imune ca și infecția primară, dar nu determină boala tuberculoasă. Fiind un vaccin viu, efectul lui depinde de imunitatea celulară a fiecărui individ. Studii controlate au evidențiat că vaccinarea BCG conferă o protecție parțială, care variază între 20% și 60%. Efectul principal al vaccinului este prevenirea formelor severe de tuberculoză (miliară sau meningită) la sugar și copilul mic. (sursa: „Tuberculoza, curs pentru studenți”, 2005. Autori: Dr. Dragoș Bumbăcea, UMF Carol Davila; Dr. Lucica Dițiu, Biroul OMS Balcani, București; Dr. Claudia Toma, UMF Carol Davila; Dr. Cornelia Tudose, UMF Carol Davila).

România, oaia neagră din UE

Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), Româ- nia este în continuare țara din Uniunea Europeană cu cea mai mare incidență a tuberculozei (de 4 ori pentru media UE), având una dintre cele mai mici rate de vindecare și, corelativ, prezentând o creștere anuală a rezervorului de pacienți infecțioși. Oficial, avem în tratament, anual, în jur de 30.000 de bolnavi, dintre care un procent însemnat (aproape 10%) sunt pacienții cu tuberculoză multimedicamentos-rezistentă sau extrarezistentă, care au nevoie de internare și tratament pentru 24 de luni. Partea proastă e că din pacienții cu tuberculoză, în jur de 26% abandonează tratamentul, ceea ce-i transformă în surse de infectare.

Holeră în Yemen: 2.000 de morți

Națiunile Unite a declarat, săptămâna trecută, că drama umanitară din Yemen este „cea mai mare epidemie de holeră din lume”. Sunt deja peste 500.000 de cazuri suspecte și aproape 2.000 de morți, cu o rată de circa 5.000 de cazuri noi pe zi, nota, pe 27 august, The Washington Post. Holera este o infecție intestinală acută cauzată de ingerarea alimentelor sau a apei contaminate cu bacteria Vibrio cholerae.

Este o boală a sărăciei, strâns legată de igiena precară și de lipsa apei potabile curate. Are o scurtă perioadă de incubație de câteva ore până la cinci zile și se caracterizează, în majoritatea cazurilor, prin diaree cronică acută,. În forma sa extremă, holera poate fi rapid fatală. OMS estimează că anual în lume sunt între 1,3 până la 4 milioane de cazuri și de la 21.000 la 143.000 de decese (date din 2012).

Banala, dar ucigătoarea gripă

Câți dintre noi putem spune că n-am avut vreodată gripă? Românii o confundă constant cu o răceală și se îndoapă cu antibiotice fără să treacă pe la vreun doctor la consult. Rezultatul se vede cel mai bine în statistica din luna mai a anului curent. În 20 de săptămâni, în România s-au înregistrat 27 de decese și 47.281 de cazuri de gripă confirmată microbiologic. La nivel mondial, gripa duce anual la decesul a până la 500.000 de oameni, îmbolnă- vind alte 3-5 milioane.

Virușii gripali fac ușor mutații genetice

Gripa este o boală contagioasă respiratorie acută, cauzată de virusurile gripale, de obicei subtipurile de gripă A sau B. Poate provoca de la boli ușoare până la unele extrem de severe și poate predispune la exacerbări ale manifestării unor afecțiuni și ale unor infecții bacteriene secundare. Potrivit OMS, cele mai expuse persoanela a dezvolta complicații grave ale gripei sunt: femeile însărcinate, persoanele în vârstă, copiii mici și persoanele cu anumite afecțiuni cronice. Imunizarea este cea mai bună intervenție pentru a preveni infecția cu virusul gripal.

Virușii care infectează oamenii circulă în epidemiile sezoniere, deși unele regiuni tropicale prezintă circulația endemică a gripei. Partea proastă e că vaccinul făcut sezonul trecut nu te imunizează automat asupra virușilor din viitorul sezon antigripal, care va începe pe la jumătate alunii septembrie. Asta pentru că virușii gripali suferă foarte ușor mutații genetice, schimbându-se continuu. Ocazional, virusurile gripei animale pot, de asemenea, să infecteze oamenii. Aceste infecții se pot manifesta într-o gamă largă de simptome clinice, de la o boală ușoară până la deces. Dacă virusurile gripale noi sau adaptate provoacă boală la om și dacă pot fi transmise eficient de la o persoană la alta, poate apare o pandemie de gripă. Pandemiile se caracterizează prin diseminarea rapidă a unui virus virulent, nou virulent, la care nu există imunitate existentă în populație.

Ultima pandemie, în 2009

OMS notează și că au existat patru pandemii de gripă începând din anul 1900, cea mai recentă având loc în 2009, fiind cauzată de un nou virus gripal A (H1N1). Singura protecție eficientă împotriva gripei este vaccinul, dar aici există o problemă. Producerea acestor vaccinuri durează, în medie, 6-8 luni. Practic, pentru sezonul gripal din acest an, OMS a estimat la sfârșitul anului trecut cam ce viruși ar putea să provoace epidemii, iar vaccinurile pe care le vom avea din septembrie, inclusiv în România, vor fi exact pentru aceștia.

Gripa spaniolă, milioane de morți

În 1918 a avut loc cea mai mare epidemie de gripă din istoria recentă. Primele cazuri au fost semnalate în Spania. Se estimează că, în toată lumea, au murit zeci de milioane de oameni. 

Statistici OMS: tatistici OMS: Boli mortale oli mortale care pot fi are pot fi prevenite revenite prin vaccinare

Tuberculoza – 1,8 milioane de decese plus 10,4 milioane de cazuri de îmbolnăvire, doar în 2015;

Gripa - Între 3 și 5 milioane de cazuri anual, și până la 500.000 de decese;

Holera – Anual, 1,3 – 4 milioane de cazuri, 21.000 - 143.000 de decese;

Poliomielita – 45 de cazuri înregistrare anul acesta;

Infecția cu papilomavirus uman – 266.000 decese și 528.000 cazuri noi în 2012; 

Tusea convulsivă (Pertussis) – epidemiile reizbucnesc la fiecare 3-5 ani, în toate țările. În 2013 au fost înregistrate 63.000 de decese la copii; 

Tetanosul – 49.000 de decese înregistrate la nounăscuți în 2013, o reducere cu 94% a cazurilor față de 1988 când au fost 787.000 de decese la copii cu vârsta de până la o lună;

Pojar (Rujeola) – În 2015 au fost înregistrate 134.200 de decese (367 pe zi sau 15 în fiecare oră);

Febra tifoidă – 21 de milioane de cazuri și 220.000 de decese, în 2014;

Infecția cu rotavirus – 215.000 de copii mor anual din această cauză;

Febra galbenă – 33.000 de decese anual. În acest moment este epidemie în 43 de țări din Africa, America de Sud și de Nord;

Difteria – mortală în 5-10% din cazuri, imunizarea trebuie repetată la 10 ani;

Hepatita B – 780.000 de decese anual datorate complicațiilor ei: ciroză sau cancer de ficat.