Editura Evenimentul si Capital

Meşteşugul păpuşilor din cârpă a fost împărtăşit şi copiilor români de artista Natalia Ovsienko, la Master-Class-ul de la Muzeul Satului

Autor: | | 0 Comentarii | 707 Vizualizari


Vezi galeria foto:

O dimineaţă de noiembrie friguroasă, o uşoară derută, pentru că între timp Muzeul Satului şi-a deschis porţile şi la altă intrare, unde mai înainte a fost Ministerul Culturii, şi zeci de copii dornici să înveţe cum să facă păpuşi din cârpă de la artista Natalia Ovsienko, invitată la Bucureşti în cadrul Zilelor Culturii Ruse.

Evenimentul a ajuns deja la ediţia a patra, iar Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti“, a primit să fie gazda vernisajului expoziției de pictură „Culorile Rusiei” a artistei plastice Natalia Ovsienko, în sala Lena Constante, dar şi a păpușilor tradiționale din diversele regiuni ale Rusiei și a albumului de poezii traduse în limba română. La Master-Class-ul de modelare a păpușilor rusești pur şi simplu nu aveai loc să arunci un ac. Copiii au venit în număr mare, cu mărunţişuri de materiale de acasă, cu aţe, capete de panglici, şnururi şi vată.

Am pătruns încet în sală, nedorind să atragem atenţia asupra noastră. Câteva fete s-au strans una lângă alta şoptind cuvinte tainice, semn că nu reuşeau să desluşească metoda pe care artista Ovsienko le-o arăta. Însă acest lucru s-a rezolvat curând, căci o fetiţă cu codiţe împletite, frumos aduse peste cap, şi cu floare prinsă între ele, le-a explicat în termeni care nu lăsau loc niciunui fel de contrazicere ce şi cum. Aproape imediat celelalte s-au conformat şi capul păpuşii a ieşit perfect din mânuţele lor. Natalia Ovsienko, despre care aveam să aflăm că este şi dascăl şi că are cursuri cu copiii din Rusia special pentru a-i învăţa acest meşteşug, zâmbea şi trecea pe la fiecare. E adevărat că explicaţiile sale veneau în limba rusă, dar voluntara care traducea îşi făcea datoria perfect. Nu se folosea decât foarfecele, care tăia bucăţi de material în forme pătrate. Niciun ac nu avea voie să atingă degetele micuţilor, care se minunau de lucrurile pe care le aduceau la viaţă. „Este foarte important că aţi observat acest detaliu, de obicei nu se folosesc materiale ascuţite, nici foarfece, nici ace tocmai pentru ca viaţa copilului să nu fie grea, să nu fie pătrunsă de tot felul de necazuri”, a delarat pentru EVZ Natalia Ovsienko.

O vorbă din popor spune că dacă vrei să cunoşti o femeie priveşte-i mâinile. Dacă mâinile ei se odihnesc în poală nu e bine. Femeia care nu face nimic cu mâinile nu se cuvine a fi luată de nevastă. Drept urmare a învăţa să croşetezi, să torci, să coşi, să împleteşti răchită şi să faci păpuşi din cârpe sau pănuşi de porumb erau lecţii pe care femeile le dădeau fetiţelor, pentru mai târziu. Ca mâinile lor să nu stea în poală, odihnindu-se. Evident că această vorbă vine dintr-o perioadă în care femeile nu mergeau, ca şi bărbaţii, la serviciu de dimineaţa până seara, cum se întâmplă astăzi, spune artista. Tradiţia noastră populară nu e deci cu nimic diferită de cea a altor popoare. Poate tocmai de aceea nu ne miră că şi ruşii au această tradiţie a păpuşilor din cârpă, considerate talisman.

Ala Movileanu, muzeograf la Muzeul Satului, a răspuns întrebărilor pe care le-am pus, legate de aceste păpuşi în timp ce admiram modul în care Natalia Ovsienko avea grijă de fiecare copil prezent la Master-Class. „Să nu confundăm aceste păpuşi din cârpă cu păpuşile Matrioşka. Acestea din urmă sunt împrumutate de la alte popoare orientale, iar ruşii au făcut costumul popular cu elemente de tradiţie, şi cromatici, şi flori. Păpuşile din cârpă, pe care Natalia Ovsienko le-a adus cu ea, au luat naştere în sânul poporului rus, în sânul poporului slav de dinainte de creştinare. Ei erau un popor politeist, care credea în zei. Mai fiecare lună avea un zeu. Ulterior, în anul 988, când Rusia s-a creştinat, aceşti zei s-au transformat în păpuşi”.

Atunci când un copil vine pe lume are nevoie de ceva cu care să desluşească lumea, iar păpuşile sunt acel ceva. Înainte vreme nu erau fabrici de păpuşi. Fiecare mămică avea grijă să confecţioneze pentru bebeluşul său păpuşile necesare din materiale din fibre naturale. Şi noi, românii, avem obiceiul acesta, cum spuneam mai sus, de a face păpuşi din pănuşi de porumb. „Ruşii mai fac păpuşi din cocean de porumb chiar, din cârpe diferite, pe care le puneau deasupra leagănului aşa cum astăzi sunt puse acele jucării care sună frumos. Sunt multe păpuşi, care au fiecare roluri foarte bine conturate. O păpuşă are rolul să adoarmă copilul. Cea pe care Natalia Ovsienko o confecţionează cu copii este o păpuşă tradiţională rusească cu rol de talisman, cu rol de ocrotire a bebeluşului”, mai spune muzeograful Ala Movileanu.

Mai târziu, când fiecare fetiţă trebuia pregătită pentru viaţa de familie, era învăţată să-şi confecţioneze propriul copil din cârpe. Pe acesta trebuia să-l înfaşe. Să le legene, să le cânte cântece de adormit. Aceste păpuşi chiar aşa se numesc - Înfăşeţele. Aproape de 12 ani, dacă erau dintr-o familie mai numeroasă şi aveau surori mai mari, fetele erau nevoite să le ajute să-şi confecţioneze păpuşile care se dădeau zestre la nuntă. Există păpuşi pentru demonstraţie, care să arate măiestria fetiţei, astfel că fetele se străduiau să o confecţioneze cât mai bine, să o execute cât mai bine, cu hăinuţe în port popular, cât mai iscusit confecţionate. „Atunci avea voie să se ducă la şezătoare fata mare, când mergea să-şi arate măiestria. Sunt foarte multe reguli legate de păpuşi”, a încheiat muzeograful Ala Movileanu.

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Cultură

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate