Soarta Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare atârnă de un fir de aţă, instanţa urmând să decidă mâine dacă societatea va intra în faliment sau nu. O fabrică vitală ar putea ajunge la fier vechi

România îşi asigură circa 20% din consumul de energie prin centrala nuclearelectrică de la Cernavodă. În plus, CSAT a aprobat vineri că finalizarea altor două reactoare reprezintă prioritate naţională. Şi totuşi, furnizorii de materii prime ai centralei - creaţi pentru a avea un ciclu nuclear complet în România - pică pe rând, după ce au fost devalizaţi sistematic.

Astfel, Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, importă acum uraniu de la canadieni şi probabil, peste câţiva ani, va importa şi apa grea.

Asta deşi România deţine singurul producător de apă grea din Europa şi cel mai mare din lume, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) din Drobeta - Turnu Severin, se arată în raportul firmei de insolvenţă Tudor şi Asociaţii, cea care a fost desemnată în septembrie 2013 administrator judiciar al companiei de stat. În plus, RAAN, prin sucursala Romag-Prod, nu a produs doar pentru Unităţile 1-4 de la Cernavodă, ci şi pentru beneficiari din SUA, Canada, Coreea, Germania şi China.

Împrumuturi pentru investiţii inutile

Din 2015, însă, compania nu mai produce nimic, iar în luna ianuarie 2016 Tribunalul Mehedinţi a decis intrarea în faliment a RAAN. Decizia privind intrarea în faliment a fost însă suspendată în luna februarie, în urma unui apel iniţat de administratorul judiciar, firma Tudor şi Asociaţii. Termenul la care Curtea de Apel Craiova urmează să se pronunţe este 31 mai, potrivit datelor EVZ.

Ministerul Energiei, acţionarul majoritar al RAAN, a explicat că falimentul a survenit în urma unei serii lungi de nereguli, contracte păguboase și lipsă de interes a celor care au condus aceasta companie în ultimii zece ani. „Au fost contractate mai multe împrumuturi la bănci care au fost direcționate către achiziții și lucrări fără acoperire sau inutile. S-au acumulat datorii uriașe și nejustificate. Managementul defectuos a continuat chiar și perioada insolvenței, fapt ce a împins spre faliment Regia. S-au recunoscut la masa credală datorii de 44,37 milioane de lei, fără acoperire legală, pretinse de o firmă a cărui patron este cercetat întrun dosar de evaziune fiscală, spălare de bani și constituirea unui grup infracțional. Contractele și zecile de acte adiționale pe care firma în cauză le-a încheiat cu RAAN, în perioada 2009 - 2012, sunt acum în atenția DIICOT. Iar aceste fapte sunt o mică parte din neregulile constatate, de exemplu, de Curtea de Conturi în rapoartele sale”, a precizat ministerul într-un comunicat transmis sâmbătă presei.

Potrivit sursei citate, „în mod firesc, administratorul judiciar ar fi trebuit să denunțe astfel de contracte. Acest lucru nu s-a întâmplat, singura grijă a administratorului fiind încasarea onorariului de aproximativ 850.000 de dolari, doar în primul an de insolvență”, precizează ministerul.

Foşti directori, săltaţi de DIICOT

Deşi ani la rând s-a furat chiar sub nasul autorităţilor din această societate strategică, justiţia abia acum a intrat pe fir. În urmă cu două săptămâni, fostul director general al RAAN, Adrian Cătălin Olaru, a fost reținut pentru 24 de ore de procurorii DIICOT Mehedinţi. Surse judiciare au declarat pentru Agerpres că aceeași măsură a fost luată, împotriva cazul fostului directorului economic al RAAN, Gheorghe Dulcea, și al directorului economic al Sucursalei Romag- Termo, Gheorghe Silviu Constantin. Aceştia sunt acuzați de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și de complicitate la delapidare, infracțiuni care au prejudiciat bugetul RAAN în beneficiul SC Confort Timișoara, firma omului de afaceri Georgică Cornu. În mai 2009, RAAN a semnat cu firma Confort contractul privind „Furnizarea, montarea și punerea în funcțiune a instalației de evacuare a cenușii în șlam dens”. Valoarea inițială de 165 milioane lei a ajuns după cinci ani la 341 milioane lei, fără TVA, bani luaţi prin credite, iar investiţia nu a fost finalizată şi, mai mult, a devenit inutilă, în contextul închiderii RAAN.

Colosul pe care l-am îngropat

În lume, mai sunt câţiva producători de apă grea, localizaţi în statele ce deţin această filieră nucleară, producători dimensionaţi de regulă la necesităţile de consum locale şi cu puritate inferioară apei grele produse în România. Marii fabricanţi de apă grea din lume sunt: Canada, Argentina (capacitate de 60 tone/ an), India (circa 160 tone/an), potrivit datelor culese de EVZ din raportul firmei de insolvenţă. Comparativ, RAAN deţine patru linii de fabricaţie apă grea, fiecare având o capacitate de producţie de 90 tone apă grea/an.