Scoţând Statele Unite din acordul nuclear cu Iranul, liderul de la Casa Albă pune presiune în războiul comercial cu Uniunea Europeană, reintră în jocurile din Siria şi Orientul Mijlociu şi întăreşte poziţia celui mai apropiat aliat al său, Israelul.

Multă lume se întrebă ce urmareşte liderul de la Casa Albă prin retragerea din acordul nuclear cu Iranul. Pentru a elucida misterul, mi se par importante două lucruri care s-au întâmplat aproape simultan cu anunţul lui Trump.

Administraţia americană a dat publicităţii decizia de a reimpune „imediat” Iranului sancţiunile ridicate în dosarul nuclear, dar că le va permite companiilor să-şi reducă treptat activităţile, pentru ca acestea să nu încalce sancţiunile. Departamentul american al Trezoreriei a anunţat că vor exista „cu siguranţă perioade de lichidare de 90 şi de 180 de zile”, însă fără să precizeze ce anume sancţiuni sunt vizate la ce termene anume.

La sfârşitul acestei perioade, sancţiunile vor avea un „efect deplin”, a subliniat Trezoreria. Este vorba inclusiv despre sancţiunile „secundare”, cele care vizează ne-americani în cazul în care fac afaceri cu Iranul, a precizat Trezoreria. Consilierul pe probleme de securitate naţională John Bolton a îndemnat ca „din acest moment” nimeni nu ar mai trebui să încheie contracte noi cu Iranul.

Ţările Uniunii Europene, Franţa, Marea Britanie, Germania şi Italia în special au încheiat contracte cu valori importante cu Iranul după ridicarea sancţiunilor în iulie 2015.

 

Misterul sancţiunilor „secundare”

Totodată, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au trecut succesiv pe la Washington pentru negocierea prelungirii suspendării aplicării noilor taxe vamale asupra importurilor de oţel şi aluminiu din UE, impuse de administraţia Trump şi au încercat să-l convingă pe liderul american să nu rupă tratatul cu Iranul.

Secretarul trezoreriei, Steve Mnuchin, a precizat că vor fi revocate licenţele Boeing şi Airbus pentru vânzarea de avioane de pasageri către Iran. Compania IranAir comandase 200 de avioane: 100 de la Airbus, 80 de la Boeing şi 20 de la producătorul franco-italian ATR.

 Toate aceste tranzacţii depind de licenţele americane, din cauza componentelor folosite.

9 mai este și ziua Uniunii Europene în care se sărbătorește anunțul făcut de Robert Schumann, în 1950, prin care se creea Comunitatea Cărbunelui și Oțelului.

 

Israelul, aliatul personal al liderului de la Casa Albă, iese întărit

Chiar în timp ce Donald Trump anunţa solemn retragerea din acordul nuclear cu Iranul, mass-media din Siria raporta un raid aerian israelian la el-Kiswa la sud de Damasc. Atacul avea drept ţintă un depozit de rachete și lansatoare din Iran sau Hezbollah care ţinteau Israelul.

„În total 15 combatanţi străini care susţin regimul sirian au fost ucişi în tirul de rachete - dintre care opt sunt membri ai Gardienilor Revoluţiei”, a declarat directorul Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (SOHR) Rami Abdel Rahman. De la începutul Războiului în Siria, în 2011, Israelul a efectuat mai multe atacuri contra regimului lui Bashar al-Assad sau aliaţilor săi - mişcarea şiită libaneză Hezbollah şi Iranul.

 

Israelul şi Siria se află în mod oficial în stare de război

Relaţiile lor sunt cu atât mai tensionate cu cât trei inamici ai Israelului operează în teatrul sirian de război - regimul însuşi şi marii săi aliaţi Hezbollahul şi Republica islamică.

La 9 aprilie, puterea de la Damasc şi aliatul său iranian au arătat cu degetul responsabilitatea Israelului într-un raid sângeros ce a vizat o bază militară în provincia Homs (centrul ţării).

Pe de altă parte, în timpul mediatizatei vizite a lui Emmanuel Macron în SUA, Donald Trump a explicat că acord cu Iranul ar fi trebuit să includă și Yemenul, Siria și alte zone din Orientul Mijlociu. Macron a fost de acord că influența Teheranului în regiune trebuie discutată în cadrul negocierilor.

 

Se strâng rândurile

Bine informata platformă de analiză israeliană Debka, apropiată serviciilor de informaţii ale Tel Aviv-ului, arată că două dintre statele care doresc păstrarea acordului cu Iranul, Franţa şi Marea Britanie, în timp ce se opun puternic deciziei lui Trump de a renunța la acord, acţionează pe tăcute, împreună cu el, trimițând unități aeriene și terestre în Siria.

Practic, actualele mişcări făcute în ultimul timp de Trump, ruperea acordului cu Iranul, decizia mutării ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim, marchează reintrarea Statelor Unite, în forţă, în jocul politico-strategic din Orientul Mijlociu, în strâns tandem cu Statul Evreu.

De altfel, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat, marţi seară, că sprijină decizia „curajoasă” luată de preşedintele SUA Donald Trump privind retragerea din acordul în dosarul nuclear iranian.

„Israelul s-a opus acestui acord încă de la început. (…) De la semnarea acordului, am văzut că agresiunea Iranului a crescut în fiecare zi - în Irak, Liban, Yemen, în Gaza, şi mai ales în Siria, unde Iranul încearcă să stabilească baze militare din care să atace Israelul”, a mai spus Netanyahu.

Pe de altă parte, Israelul a primit şi rolul de canal de comunicare al SUA cu Rusia. Premierul Netanyahu a fost invitat de onoare al lui Putin la parada Armatei Roşii dedicată Zilei Victoriei împotriva Germaniei naziste.

 

Hezbollah ţinteşte Israelul

Experţii de la Tel Aviv susţin că Hezbollah-ul, care a câştigat, recent, alegerile din Liban, are pregătite 100.000 de rachete cu care să atace Israelul. S-ar deschide, astfel, un al doilea front împotriva Statului Evreu după cel din Siria. Înainte de terminarea votării, Hassan Nasrallah, liderul Hezbollah, a proclamat o „mare victorie politică și morală pentru „rezistența” care protejează suveranitatea țării” împotriva Israelului.

Contracte europene de miliarde

Cea mai importanta înţelegere a fost incheiată de compania (la care participă Franţa, Marea Britanie, Germania şi Spania) Airbus, care urma să livreze Iranului peste 100 de avioane în valoare totală (la preţul de listă) de circa 25 de miliarde de dolari. Producătorul auto PSA Peugeot Citroen urma să investească circa 400 de milioane de euro într-o firmă mixtă cu societatea Iran Khodro.

Companiile din domeniul construcţiilor Bouygues şi Vinci, împreună cu societatea ADP, care gestionează aeroporturile din Paris, au semnat acorduri-cadru pentru dezvoltarea a trei aeroporturi în Iran.

Şi societatea naţională a căilor ferate franceze (SNCF) a încheiat cu căile ferate iraniene un protocol de cooperare, acordul având în vedere inclusiv crearea în Iran a infrastructurii pentru trenurile de mare viteză.

„Iranul a semnat acorduri privind vânzarea de petrol cu firme din Rusia (Lukoil), Italia (Saras și Eni), Spania (Repsol), Franța (Total SA), Grecia (Hellenic Petroleum) Elveția (Vitol Group) și sunt în desfășurare negocieri cu alte companii energetice majore”, a declarat, la timpul respectiv, Mohsen Qamsari, director pentru afaceri internaționale la Compania Națională Iraniană de Petrol.

De altfel, liderii Germaniei, Franţei şi Regatului Unit au dat publicităţii o declaraţie comună prin care afirmă că aceste ţări rămân părţi în acordul nuclear încheiat în 2015 cu Iranul.

Preşedintele Rouhani susţine că Iranul va rămâne în acordul nuclear dacă interesele ţării vor fi protejate şi numeşte decizia SUA „un atac psihologic”.

„Am dispus ca Ministerul de Externe să negocieze cu ţările europene, China şi Rusia în următoarele săptămâni. Dacă la sfârşitul acestei perioade scurte concluzionăm că putem beneficia de acord cu cooperarea tuturor ţărilor, atunci acordul va ră- mâne valabil”, a adăugat el.