Partidele din opoziție s-au fofilat prin abținere sau neparticipare la votul asupra legii salarizării, deşi aceasta le oferea muniţie pentru un atac devastator asupra guvernului. Preşedintele Iohannis poate profi ta de reţinerea opoziţiei

Legea salarizării este călcâiul lui Ahile al PSD. Dezbaterea legii în Parlament ar fi trebuit, în mod normal, să se transforme într-un asalt concertat al opoziţiei asupra guvernului, iar lipsa de la dezbateri a premierului Grindeanu şi a ministrului Finanţelor ar fi trebuit să toarne gaz peste foc. Nici vorbă însă de aşa ceva.

Complicitatea PNL-USR

Cinci deputați PNL și unul PMP au votat în favoarea legii salarizării. Ceilalți liberali s-au abţinut. Doar USR a votat „împotrivă”. Imediat după adoptarea Legii salarizării, fostul partid al lui Nicuşor Dan a anunțat că analizează posibilitatea contestării la CCR a proiectului. Dar termenul legal a expirat vineri şi nu s-a înregistrat nici o acţiune. Surse din USR neau declarat că specialiştii partidelor nu au identificat articole care să facă obiectul unei sesizări de neconstituționalitate. Mai mult, pentru o atare acţiune ar fi fost nevoie de o colaborare cu PNL, pentru strângerea numărului minim necesar de 50 de semnături, iar liberalii nu s-au arătat dispuşi să se alăture iniţiativei.

FOTO: Premierul Sorin Grindeanu nu va fi remaniat până când PSD nu va ajunge la o soluție negociată pentru un nou premier cu Iohannis FOTO: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

Argumentele lui Cîţu

Cu toate acestea, senatorul PNL Florin Cîțu susţine că existau temeiuri pentru atacarea legii salarizării la CCR: „Până la momentul aprobării nu a fost depusă, conform legii finanțelor publice și Constituției, fișa bugetară care prezintă impactul legii și sursele de finanțare. Asta din cel puțin două motive: - legea a fost inițiată de grupul paralamentar PSD și nu de Guvern. Săracii paralamentari PSD de unde să producă ei cifre când ei nu au habar ce scrie în lege; - singurul care ar putea produce o asemnea fișă justificativă este ministrul de Finanțe care însă nu o poate furniza fără să meargă la pușcărie! (asta pe altă lege, cea a răspunderii ministeriale). Aici aveți și explicația pentru care pionii importanți din Guvern nu au fost prezenți la votul final. Cred că ăsta este punctul slab prin care noi toți, cei de bună credință, putem să oprim această lege”, a scris Cîțu pe Facebook.

Iohannis va decide după reîntoarcerea din SUA

Preşedintele rămâne sin gurul actor politic care mai poate ataca legea salarizării la Curtea Constituţională. El a anunțat că va decide dacă va promulga legea, după ce se va întoarce în România. Apatia opoziţiei îi serveşte de minune lui Iohannis, oferindu-i prilejul de a recâştiga iniţiativa pe scena politică în faţa PSD: legea salarizării, cu uriaşul său impact mediatic, este arma ideală, pe care o poate folosi pentru a lărgi falia dintre Dragnea şi Grindeanu. Iohannis ştie foarte bine că PSD nu are de gând să-l elimine pe Grindeanu înainte de a ajunge la o soluţie negociată pentru un nou premier. În acest joc, contestarea sau nu de către Cotroceni a legii salarizării la CCR va juca un rol important.

Muniţie pentru preşedinte

Procurorul general Augustin Lazăr a transmis, joia trecută, scrisori șefului statului, șefei ÎCCJ și Avocatului Poporului în vederea sesizării CCR a legii salarizării, întrucât salariile procurorilor sunt mai mici ca cele ale judecătorilor. Și Asociația Procurorilor din România a solicitat același lucru a solicitat președintelui Iohannis

Prevederile pe care le încalcă Legea salarizării

În capitolul II, articolul 15 al Legii, 500/2002 privind Finanțele Publice se arată că inițiatorii proiectelor de lege „care atrag micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget” au obligația să prevadă şi mijloacele „pentru acoperirea minusului de venituri sau creşterea cheltuielilor”. Astfel, inițiatorii legii salarizării și ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, împreună cu alte instituții implicate trebuiau să elaboreze „fişa financiară care însoţeşte expunerea de motive sau nota de fundamentare”, lucru care nu a fost realizat de PSD. Legea 115/1999 privind răspunderea ministerială prevede la cap. II, art. 8 că: „membrii Guvernului răspund penal pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor, de la data depunerii jurământului şi până la încetarea funcției, în condițiile prevăzute de Constituție”.