Lacăt pe bunurile liderului PSD. DNA a pus sechestru pe mărunțișurile din declarația de avere a lui Liviu Dragnea

Lacăt pe bunurile liderului PSD. DNA a pus sechestru pe mărunțișurile din declarația de avere a lui Liviu Dragnea

Liviu Dragnea, președinte al PSD și al Camerei Deputaților și fost preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Teleorman, este considerat unul dintre cei mai bogaţi dintre bugetarii României. Problema este că, deși, până nu demult, avea trecute în declarațiiile de avere zece terenuri, un apartament, două case, o casă de vacanţă și trei spaţii comerciale care includeau și hotelul Turris, deținut de Bombonica, fosta sa soție, în acest an averea din acte s-a „subțiat” foarte mult. Drept urmare, DNA nu prea mai are ce să-i confiște

Flancat de jandarmi și asaltat de huiduieli și strigături, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a ajuns, aseară, la sediul Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Așa cum anunțase liderul PSD, el a fost înștiințat și i s-a prezentat documentul prin care i se pune sechestrul asigurator pe bunurile care le deține, dar nu a dat nicio declarație la ieșirea din sediul parchetului anticorupție. În acest dosar, procurorii DNA au decis să pună sechestru asigurator pe averile mai multor persoane inculpate în dosarul TelDrum, în care este urmărit penal şi Liviu Dragnea. Motivul: prejudiciul trebuie recuperat în cazul în care acuzaţiile vor fi confirmate şi pedepsite de judecători. Problema este, însă, că „averea fabuloasă” despre care s-a tot vorbit că ar deține-o liderul PSD este departe de ceea ce ar dori să recupereze DNA, respectiv aproape 21 de milioane de euro. „Evenimentul zilei” a făcut o sinteză a „cazului Dragnea” în care precizăm ce a deținut, ce deține, în prezent, liderul PSD și principalele acuzații care i s-au adus de-a lungul timpului.

Afacerile și politica

Așa cum am dezvăluit, de-a lungul timpului, Liviu Dragnea a intrat, mai întâi, în afaceri. O recunoaşte şi el. „Am intrat în afaceri în 1990. Am bani pe care îi pot justifica”, susţinea Dragnea, într-o declarație dată, pentru „Evenimentul zilei”, în anul 2011. A intrat în politică în Turnu Măgurele, oraşul în care a deținut, în acte, hotelul „Turris”, alături de Bombonica, fosta sa soție. A fost un înverşunat opozant al fostului Partid al Democraţiei Sociale din România (PDSR – devenit PSD) și a devenit vicepreşedinte al organizaţiei Partidului Democrat (PD) în acelaşi oraş şi, între 1995 şi 1996, vicepreşedinte al organizaţiei judeţene. În acest context, odată cu accederea la putere a Convenţiei Democrate din România (CDR - alianţă din care făcea parte şi PD) Dragnea a devenit prefect de Teleorman. În primul an la şefia judeţului a preluat, de altfel, şi hotelul Turris. Trendul ascendent în afaceri l-a cunoscut, însă, după 2000, atunci când a trecut „cu arme şi bagaje” în barca PSD. A preluat, de atunci, conducerea Consiliului Judeţean Teleorman şi, în 2011, avea trecute în declarația de avere: zece terenuri în suprafaţă de peste 33.000 de hectare (dintre care trei în localităţi de pe Valea Prahovei Azuga, Buşteni şi Mâneciu), un apartament, două case, o casă de vacanţă, trei spaţii comerciale (care includ, conform declaraţiei de avere, hotelul Turris).

Ne puteți urmări și pe Google News

Terenuri de pe urma falimentării unei societăţi de stat

O altă societate de stat care a intrat în propietatea lui Liviu Dragnea, privatizată tot prin metoda vânzării acţiunilor de către FPS, este Modern SRL Turnu Măgurele. Afacerea preluată în anul 2000 nu a mers aşa cum se aşteptau, probabil, angajaţii iar firma a fost dizolvată fără lichidare. De pe urma ei, „prin transmiterea universală a patrimoniului către asociatul unic Dragnea Nicolae Liviu”, aşa cum scrie în declaraţia de avere, fostul preşedinte al CJ Teleorman s-a ales cu 8.422 metri pătraţi de teren în intravilanul oraşului. Pe lângă acest teren, el a intrat în posesia unor spații comerciale întinse pe 1200 metri pătraţi. Hanul Diligenţei a devenit, de asemenea, proprietatea afaceristului-politician.

Hotelul Bombonicăi, în atenția Fiscului

Liviu Dragnea a intrat în vizorul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) în anul 2011. Motivul: Hotelul Turris din oraşul Turnu Măgurele, la care a fost acţionar, ar fi fost cumpărat de soţia sa de la propria firmă la un preţ de cinci ori mai mic decât este evaluat în declaraţia sa de avere. Diferenţa dintre preţul tranzacţiei şi valoarea declarată a imobilului se ridică la aproximativ 27 de milioane de euro. Suma ar fi, în opinia unor surse din administraţie, echivalentul banilor nejustificaţi obţinuţi de liderul PSD, atunci când se află la şefia judeţului.

Cel mai mare hotel din Turnu Măgurele a fost construit în anul 1983, iar unitatea a fost principala locaţie de cazare din oraşul de pe malul Dunării. După Revoluţie, însă, până în anul 1996, întregul complex hotelier a fost administrat de societatea Dacorom SRL.

Dilemele unei privatizări

Din datele publicate în Monitorul Oficial, Liviu Dragnea a fost acţionar la această firmă până în 2001. În 1995 s-a divizat societatea de stat Vedea SA Alexandria care deţinea unităţile turistice din judeţ. În aceste împrejurări, s-a înfiinţat SC „Hotel Turris” SA. Anul următor, familia Dragnea a preluat contractul de locaţie de gestiune al hotelului. Trecerea s-a făcut prin protocolul încheiat pe 25 ianuarie 1996, pe baza mandatelor Fondului Propietăţii de Stat (FPS) şi Fondului Proprietăţii Private (FPP). Deși avea datorii de peste 11 milioane de lei vechi la banci şi la furnizori şi avea de plătit la stat taxe pe clădiri şi pe terenuri, Dragnea s-a ocupat mai departe de administrarea hotelului prin firma nou înfiinţată. În anul 2000, FPS a vândut acţiunile Asociaţiei Salariaţilor SC Turris SA. Un an mai târziu, pachetul majoritar de acţiuni a intrat în posesia Bombonicăi Dragnea. În actele societăţii, valoarea clădirii a rămas aproape aceeaşi din 1996 (203.059 lei ) şi până în 2009 (214.319 lei), anul în care s-a încheiat contractul dintre Bombonica Dragnea şi firma ei. Drept urmare, şi valoarea taxelor plătite către stat au rămas aceleaşi, deşi valoarea clădirii a crescut odată cu trecerea timpului. Ca o comparaţie, în declaraţia sa de avere, Liviu Dragnea susţine că apartamentul său de 80 de metri pătraţi situat în acelaşi oraş, valorează 147.844 lei. Liviu Dragnea ne-a declarat atunci că plăteşte 1 la sută din valoarea de impozitare pentru hotel. Asta însemnă puţin peste 2.000 de lei.

Sechestru pe bunuri și conturi

DNA a transmis că a instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile deținute de Liviu Dragnea, Florea Neda – reprezentant Tel Drum SA, Mugur Bățuș, Victor Piperea și Marin Predescu - funcționari în CJ Teleorman. Despre liderul PSD, președinte al Consiliului Județean Teleorman la data faptelor, DNA susține că a pus sechestru asigurător și poprire asigurătorie până la concurența sumei de 127.547.366,34 lei – la cât este estimat prejudiciul - asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, acțiunilor și părților sociale deținute de acesta, asupra sumelor de bani din conturile bancare. Infracțiunile de care sunt acuzați cei cinci: folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene și abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite.

Bună parte dintre proprietățile deținute altă dată nu se mai află în posesia liderului PSD

Ce pot să îi mai confiște procurorii DNA

Liviu Dragnea anunţase, ieri, că va merge la DNA pentru a fi înștiințat și a i se înmâna actele prin care i se pune sechestru pe avere. Liderul social-democrat a lăsat să se înţeagă că PSD va modifica Legile justiţiei, pentru ca astfel de situaţii să nu se mai repete. Liviu Dragnea a spus este nevinovat în acesta cauză. „Noi încă mai credeam că putem fi o ţară normală, unde nu afli din presă lucrurile astea. Am fost făcut ţap ispăşitor la referendum”, a spus Dragnea, referindu-se la dosarul în care a fost condamnat penal definitiv. El a adăugat: „Acum sunt folosit ca mijloc pentru a bloca Legile justiţiei, de către oameni care se ascund. Sunt doar un om, cu faţă, cei care sunt împotriva mea se ascund, dar crucifică oameni”.

Pe de altă parte, conform declarației de avere din 12 ianuarie anul curent, postată pe site-ul Camerei Deputaților, Liviu Nicole Dragnea nu mai deține prea multe proprietăți, așa cum figurau în anul 2011, de exemplu, atunci când era președintele Consiliului Județean (CJ) Teleorman. Din document reiese că are, din 2009, un teren în Târgu Măgurele de aproape 3.000 de metri pătrați, dobândiți în urma partajului după divorțul de Bobonica Dragnea. Apoi, un apartament în Turnu Măgurele de 80 metri pătrați și o casă construită la sol de 1527 de metri pătrați. La categoria autorurisme, șeful Camerei Deputaților a notat că are o mașină Skoda și un BMV – X5, primit de la nepoții săi, în urma decesului fratelui său, în 2009, Viorel Dragnea. Liviu Dragnea mai susține că deține conturi la BRD de 1.600 de dolari și 15 mii de lei. Concret, procurorii DNA nu prea au pe ce să-i pună sechestru asigurator lui Liviu Dragnea. Magistrații, conform legii, trebuie să probeze, cu acte doveditoare, că șeful Camerei Deputaților are o avere mult mai mare.