La marginea de Vest a oraşului: Un paşă se plimbă pe elefantul său alb, prin Sighişoara | VIDEO

O legendă populară din Sighişoara spune că la marginea de Vest a oraşului, pe locul numit „La Chip”, pe unde trece acum Drumul European 60, la poalele unui turnuleţ cu o formă ciudată, acoperit cu şindrilă, ar fi îngropat un paşă otoman.

Paşa îngropat aici ar fi fost doborât de pe elefantul său alb cu un foc de archebuză – tras de la peste 250 de metri, din Cetatea Sighişoarei, ceea ce însemna un adevărat record al acelor vremuri – în timp ce se afla într-o campanie de cucerire a Sighişoarei, în fruntea unei numeroase armate otomane, după cum notează Agerpres. Legenda de la Chip a apărut în urma numeroaselor lupte duse cu otomanii în Evul Mediu mijlociu, în zona Sighişoarei, care era considerată a fi una din graniţele de răsărit ale creştinătăţii europene.

Un piedestal

La ieşirea din Sighişoara, în apropierea de intersecţia drumurilor naţionale care duc spre Sibiu, respectiv Târgu Mureş, se găseşte, puţin ascuns într-adevăr, unul dintre monumentele emblematice ale Sighişoarei. Este vorba despre turnuleţul de la Chip. În jurul lui s-a legat şi o legendă, este vorba despre faptul că, la un moment dat, în Evul Mediu, se spune că venea o armată otomană, care avea în frunte un paşă care călărea pe un elefant alb. Istoricul Nicolae Teşculă, directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara, spune  că, dincolo de legendă, adevărul cu privire la turnuleţul de la Chip este puţin diferit fiindcă acesta, în perioada catolică, era un piedestal pentru o statuie a unei sfinte al cărei nume nu se cunoaşte cu exactitate, a Sfintei Ecaterina sau a Sfintei Ana.

Cum se curăță încălțămintea din piele întoarsă. Ai nevoie de două ustensile

Cum alegi ouăle la magazin, ca să nu-ți iei țeapă

Oase de mamut

De altfel şi numele german, Steilau, tradus în limba română „La Chip”, arată faptul că acolo exista o statuie. După reforma religioasă, practic după 1560, populaţia oraşului trecând la Reformă, normal că a dat jos acea statuie şi a rămas doar un piedestal. Ulterior, acestui piedestal i s-a adăugat un acoperiş şi a fost transformat într-un turn, ca să arate celor care soseau în oraş un anumit lucru, foarte important, şi anume că Sighişoara avea dreptul de a condamna la moarte, deci era un oraş regal şi dispunea de acest „ius gladii”, dreptul de a condamna la moarte. De obicei se condamna la moarte pentru omor, dacă luai viaţa cuiva, şi pentru trădare, trădare însemnând atât trădarea oraşului, cât şi a familiei, deci adulterul. Deci aceasta ar fi istoria acestui turn, de altfel şi drumul este oarecum modificat, astăzi este deviat. Localnicii cred că legenda paşei pe elefantul alb ar putea avea totuşi un sâmbure de adevăr, întrucât în zonă, în anul 1900, ar fi fost descoperite pe dealurile din apropiere o serie de oase de mamut. Aceştia au făcut referire, în realitate, la scheletul de bizon de stepă (Bison priscus) de vârstă Cuaternară găsit la Sighişoara în anul 1900, singurul schelet complet din România aparţinând acestei specii, care se află la Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu, secţie a Muzeului Naţional Brukenthal.

Au fugit toţi turcii

„Era o mare primejdie pentru oraş şi atunci, de undeva de sus, de la Biserica din Deal, din vechiul Turn al Aurarilor, astăzi dispărut, un archebuzier ar fi tras cu arma şi acel archebuzier l-ar fi ucis pe paşă şi pe elefant. Se spune că era o performanţă pentru acele vremuri deoarece în linie dreaptă sunt cam 250 de metri. Şi în cinstea acestui lucru, mai ales datorită faptului că armata otomană s-a dispersat, au fugit toţi turcii, în acel loc ar fi fost îngropat paşa şi elefantul. Aceasta este legenda, care arată, pe de-o parte, faptul că lumea otomană era foarte aproape, era o primejdie, dar în acelaşi timp era şi un element cunoscut şi se ştia că există în lumea asta şi elefanţi albi”, a declarat, pentru Agerpres, Nicolae Teşculă, directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara.