30 mai 2018. Un Comunicat al CCR informează publicul interesat că, în ședința din ziua respectivă, Plenul CCR a adoptat o decizie privind sesizarea de conflict juridic dintre Guvern și Președinție în chestiunea propunerii de revocare a Codruței Kovesi.

Potrivit punctul doi al Comunicatului, CCR a decis cu majoritate de voturi că:

„Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi.”

Potrivit articolului 147, aliniatul 4, din Constituție:

„Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.”

Așa spune Constituția. Că deciziile sînt obligatorii abia după publicarea în Monitorul Oficial. Legile nescrise ale statului de drept spun încă că Președintele României, garantul Constituției, garantul respectării de către cetățeni a legilor țării, trebuie să dea un exemplu cetățenilor de cetățean care respectă Constituția, legile țării. Sub acest semn, Klaus Iohannis trebuia ca, în chiar seara zilei de 30 mai 2018, să anunțe în cadrul unei conferințe de presă c-a semnat Decretul. Ar fi fost un excepțional moment de lecție de democrație, absolut necesară într-o țară al cărei cancer se numește nerespectarea Legii. De cum apare o lege, o procedură, românii se grăbesc să găsească șmecheriile pentru a o fenta. Klaus Iohannis a fost ales și pe temeiul că e neamț. Ce-i definește pe nemți prin raportare la moldo-valahi, care, vorba lui Raymond Nicolas Landry Poincaré, iau totul lejer? Respectarea legii.

Așa a ajuns Germania unde a ajuns. Dacă România vrea să ajungă vreodată în lumea civilizată, ea trebuie să străbată Revoluția de destin care se numește respectarea procedurilor. Scrie la lege că n-ai voie să te ușurezi în tufiș? Și dacă te scapi pe tine, tot nu te ușurezi în tufiș!

În Conferința de presă, președintele României putea spune că, deși crede că decizia e incorectă, deși ea îl contrazice, totuși el se grăbește s-o aplice, pentru că orice cetățean e obligat să respecte Legea. Dura lex sed lex, putea încheia Klaus Iohannis, dovedindu-ne c-o rupe și pe latinește. N-a fost așa.

Președintele României, teoretic, marele profesor de respectare a legii, a Constituției, a anunțat imediat că va lua o decizie abia după ce se publică Motivarea CCR. Cine se pricepe cît de cît la intrigile politice își dădea seama că era vorba doar de un pretext cusut cu ață albă. Klaus Iohannis n-avea de gînd în veci să respecte decizia CCR.

De ce?

La această întrebare s-au dat o mie și unul de răspunsuri, toate fără nici o legătură cu personalitatea lui Klaus Iohannis. Personalitatea sa a fost devoalată de un moment cheie al mandatului său:

Cel în care era cît pe aci să-l bată pe aghiotant că nu i-a ținut paltonul. Acest moment ne spune că Klaus Iohannis are o părere atît de bună despre sine încît atinge paranoia.

Cum adică să nu-i țină LUI, sluga, paltonul? Sub acest semn el a reacționat violent la deciziile judecătorești care-l obligau să facă ceva. Cum adică, să-l oblige pe EL, Klaus Iohannis, al cărui nume ar trebui scris cu majuscule și atunci în poziție de drepți și cu batistă de vornic la buzunarul de la piept, să facă ceva? Al doilea moment spune că făloșenia sa, plinătatea de sine, abia încăpută de costumul de președinte, riscă să provoace țării daune uriașe.

Așa și cu decizia CCR.

Cum adică, să-i comande LUI, Mărețul, Neprețuitul, Monarhul, Padișahul niște muritori de la CCR ce să facă?

Ei uite că nu vrea.

7 iunie 2018. Monitorul Oficial publică Motivarea. Din acest moment nu mai poate fi invocat nici faptul că documentul, pentru a fi respectat, e musai să apară în Monitorul Oficial.

La finele celor 132 de pagini scrie negru pe alb:

„CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între ministrul justiției și Președintele României, generat de refuzul Președintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kövesi. 2. Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kövesi. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Președintelui României, prim-ministrului și ministrului justiției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din 30 mai 2018.”

Decizia CCR are, potrivit Constituției, valoarea unei sentințe judecătorești. O sentință are două momente:

Pronunțarea Sentinței

Motivarea Sentinței.

Cu excepția vreunui trib din jungla Amazonului, nici un cetățean care face obiectul unei sentințe judecătorești nu poate invoca lectura Motivării. Ceva în genul Să citesc întîi motivarea, să văd dacă sentința e corectă, suficient argumentată și apoi decid dacă o respect sau nu. Sentința se îndeplinește în chip automat. Dacă nu se întîmplă asta, țara unde o astfel de sfidare a legii de către un cetățean nu e sancționată se duce dracului.

Ce face președintele, garantul Constituției?

Anunță că nu respectă sentința, pentru că n-a citit încă toată Motivarea!

Iar din ceea ce a buchisit pînă acum s-a pomenit cu niște nedumeriri.

Cînd termină cu lectura și cu nedumeririle ia o decizie. 12 iunie 2018.

Au trecut aproape două săptămîni de la emiterea sentinței care-l obligă pe cetățeanul Klaus Iohannis s-o revoce pe Codruța Kovesi.

Cetățeanul Klaus Iohannis ține o conferință de presă. La întrebarea dacă va respecta decizia CCR, cetățeanul Klaus Iohannis răspunde:

 „Dar nu cred că cineva serios aşteaptă de la mine să aplic mecanic o decizie într-o zi sau două.”

Mulți au zis că această declarație e rodul caniculei asupra bietului creier prezidențial, ieșit pentru puțin timp de la aerul condiționat cotrocenist.

Nici vorbă de așa ceva. Această declarație dă seamă că Klaus Iohannis își bate joc de noi, cetățenii acestei țări numite România, șerbilor din Vale, la care se uită groful din Deal.

Decizia lui de a nu respecta decizia CCR e luată mai demult.

El nu va semna în veci revocarea.

Și n-o va semna numai și numai pentru a ne dovedi că-l doare în fund de Constituție, de CCR, de opinia publică și în general de noi, muritorii, care nu ținem cont că el e Klaus Iohannis cu majuscule. Că ne sfidează, că vrea să ne arate că nu-i spune lui nimeni ce să facă, stă mărturie mersul dinadins la sindrofia de la Amabasada Marii Britanii, unde un alt țuțăr al Codruței Kovesi a invitat-o în chip ostentativ pentru a ne arăta că distinsa e sub înalta sa protecție. Fiind vorba de un demnitar demis de CCR, Klaus Iohannis putea evita prezența împreună cu Codruța Kovesi.

A fost tocmai pentru a ne arăta că nu va respecta decizia CCR.

De ce face asta Klaus Iohannis?

Ne răspunde tot el în conferința de presă din 12 iunie 2018:

„Repet, nu va exista nicio suspendare (...), iar dacă unii pesedişti se trezesc vorbind de suspendare, doar aşa, să pară mai interesanţi la televizor, este problema dumnealor. ”

Păi de unde știe Klaus Iohannis că nu va fi nici o suspendare?

Cum de unde?

Ca și pe vremea lui Victor Ponta, conducerea PSD, Liviu Dragnea, chiar e împînzită de ofițeri sub acoperire ai SRI. Prin intermediul acestora, Klaus Iohannis a fost informat că PSD nu-l va suspenda în veci pe el, pe Klaus Iohannis, indiferent ce va face.

Dar, de fapt, nici nu era nevoie de așa ceva. Simpla trecere în revistă a reacțiilor după Comunicatul CCR e suficientă pentru a semnala că liderii PSD, în frunte cu Liviu Dragnea, sînt scăpați pe ei de frică la gîndul că vor fi obligați să-l suspende pe Klaus Iohannis.

A doua zi, după Comunicatul CCR, cînd s-a văzut limpede că Klaus Iohannis nare de gînd să respecte Constituția, Liviu Dragnea trebuia să țină o conferință de presă extraordinară în cadrul căreia să-l avertizeze pe președinte că refuzul de a îndeplini o decizie a CCR va duce automat la suspendare și referendum de demitere. Nu pentru ca președintele interimar, pe perioada suspendării, s-o revoce pe Codruța Kovesi, ci pentru că în condițiile unui președinte iresponsabil, e o datorie patriotică a Parlamentului să salveze țara trimițîndu-l la odihnă.

Fie și măcar pentru o lună.

Ce fac liderii PSD în frunte cu Liviu Dragnea?

Ies pe televiziuni și declară că nu cred că președintele va încălca Legea Fundamentală. Președintele nu poate face așa ceva. La aproape două săptămîni de la Comunicat, Klaus Iohannis continuă să încalce Constituția.

 Ei uite că e în stare de așa ceva!

Ce fac liderii PSD în frunte cu Liviu Dragnea în fața acestei realități indiscutabile? Se dau de ceasul morții să evite Suspendarea.

Vorbesc de termen rezonabil, invocă tot felul de șmecherii, doar doar vor putea eluda realitatea:

 Cu fiecare oră care trece de la publicarea Motivării, Klaus Iohannis e un infractor în raport cu Constituția.

Ce nu pricep PSD-iștii e că refuzul lui Klaus Iohannis de a aplica decizia CCR e un punct crucial în relația dintre majoritate și Președinte.

Dacă Klaus Iohannis nu e suspendat, PSD și ALDE pot merge la culcare.

Practic ele nu mai conduc țara. P

entru că ce autoritate mai poate avea Guvernul PSD în fața țării, dacă președintele e în stare de orice pentru a boicota Guvernul?

Ca de exemplu să refuze a mai promulga legile votate de Parlament?

Ar încălca Legea fundamentală?

Ei și?

Ce -i vor face PSD-știi?

O să înghită și rahatul ăsta, rîzînd cu gura pînă la urechi de fericire că e rahatul lui Klaus Iohannis.

N. B. Nu cred să se iluzioneze cineva că demiterea șefului Comunicării on line a PSD de către Liviu Dragnea e semnul că președintele PSD a decis peste noapte să țină cont de semnalele din presă.

Gestul e o nouă copită dată Gabrielei Firea, principala candidată la șefia PSD după ce Liviu Dragnea va fi condamnat.