Klaus Iohannis, la ONU:

Klaus Iohannis, la ONU:

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit astăzi la ONU cu Ban Ki-moon, Secretarul General al Organizației. Cei doi au discutat pe tema situației din Ucraina, reforma ONU și consolidarea poziției României ca membru activ al ONU. Tot astăzi, Klaus Iohannis a susținut o intervenție de aproximativ 20 de minute în fața șefilor de stat și de guvern prezenți la Adunare. Vă prezentăm principalele idei din discursul președintelui:

  •  Națiunile Unite suntem noi înșine, Statele Membre. Noi ne hrănim cu încrederea și resursele pe care le investim în organizație. 
  • România se află printre acele țări care au avut și au încredere, și au susținut și susțin necondiționat Națiunile Unite. 2015 este un an special pentru țara mea, deoarece aniversăm 60 de ani de la aderarea României.
  • Națiunile Unite au ajutat România în diferite moduri, în diferite perioade din era ce a urmat Celui de al Doilea Război Mondial. La început, în ciuda și împotriva faptului că a făcut pare din grupurile monolitice de țări fost comuniste, Romania a găsit, aici, la ONU, cadrul propice pentru a-și afirma independența națională și a-și face prieteni și parteneri în întreaga lume.
  • Națiunile Unite i-au furnizat țării mele ocazia de a intra în dezbateri și acțiuni privind chestiuni globale, în dialog și cooperare pe toate continentele. În urma Războiului Rece, Națiunile Unite s-au angajat activ în susținerea României de-a lungul dificilelor sale transformări economice și al tranziției sale către democrație.
  • Fondurile și programele Națiunilor Unite au asistat România când aceasta s-a confruntat cu probleme sociale legate de copii, populație, sănătate, mediu și multe altele. Permiteți-mi să mulțumesc UNDP (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare) pentru prezența sa de 45 de ani în țara mea.
  • Din 1991, România participă cu trupe la operații de menținere a păcii pe toate continentele, din Angola până în Cambodgia, din Somalia până în Haiti, din fosta Iugoslavie până în Rwanda.
  • Mai mult, România găzduiește Centrul de Excelență pentru Protecție și Securitate, care contribuie la pregătirea categoriilor speciale ale forțelor de menținere a păcii ONU.
  • Începând cu 2008, România face parte dintr-una dintre cele mai novatoare formule de protecție a refugiaților, fiind gazda primului Centru de Tranzit de Urgență din Timişoara, ca urmare a acordului cu UNHCR (Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite) și Organizația Internațională pentru Migrație.
  • Națiunile Unite sunt invitate, împreună cu organizațiile regionale și statele individuale, să își asume noi angajamente în lupta împotriva terorismului în toate manifestările sale, fie că sunt crime pline de lașitate împotriva oamenilor nevinovați, distrugerea barbară a patrimoniului cultural comun al umanității, sau forma odioasă și fără precedent dezvoltată de așa-numitul ISIS/Da’esh ale cărui acțiuni constituie evidente violări ale dreptului internațional și ale drepturilor omului pe care ne străduim atât de mult să le susținem.
  • Simpla existență a unei astfel de entități este o amenințare manifestă la adresa păcii și a stabilității. Națiunile Unite trebuie să își reafirme unitatea în fața unei astfel de agresiuni amenințătoare. Consiliul de Securitate trebuie sa acționeze ferm și să catalizeze acțiunea colectivă împotriva acestei amenințări flagrante la adresa păcii mondiale.
  • Valurile de migrație din prezent reprezintă doar una dintre consecințele îngrijorătoare ale conflictelor interne și internaționale din Orientul Mijlociu și arealul de la sudul Mediteranei. Acest fenomen reclamă nu doar reacții la nevoile umanitare imediate ale refugiaților. Națiunile Unite trebuie să rezolve, de manieră realistă și energică, principalele cauzele ale migrației.
  • Trebuie să oprim distrugerea structurii sociale a societăților afectate de conflict și să ajutăm populațiile să scape de sărăcie extremă,  pe tineri să își redobândească speranța într-un viitor mai bun și pe toții oamenii să își reconstruiască demnitatea. 
  • Națiunile Unite trebuie să fie mai puțin tolerante în privința conflictelor prelungite din regiunea Transnistria a Republicii Moldova, Georgia și  Nagorno-Karabah.
  • De asemenea, lipsa de acțiune în astfel de situații dă naștere impresiei eronate că obținerile ilegale de teritoriu, în detrimentul statelor suverane și independente, sunt posibile și tolerate. Este cazul situației din Ucraina, în privința căreia Națiunile Unite și Consiliul de Securitate, în special, nu au luat măsurile de acțiune care sunt preconizate în conformitate cu Carta ONU. Îndemnăm toate statele membre ale Consiliului de Securitate să acționeze responsabil și să decidă în interesul păcii și al securității internaționale și în conformitate cu dreptul internațional în soluționarea situației din Ucraina. 
  • Aș dori să îi îndemn pe toți membrii Națiunilor Unite să nu rateze ocazia de a semna un nou și ambițios acord cu caracter obligatoriu, ca reacție la schimbările climatice. Momentul este încă propice, în vederea angajamentelor Uniunii Europene, precum și a activismului masiv al societății civile. Este de așteptat ca și alți factori majori care contribuie la încălzirea globală să urmeze exemplul Uniunii Europene. Oameni din toată lumea, în special cei din micile țări insulare, a căror existență fizică este amenințată, așteaptă noi angajamente, înainte de a fi prea târziu.
  • Terorismul reprezintă gradul cel mai înalt de crime împotriva indivizilor și a societăților. În opinia României, comunitatea internațională trebuie să facă mai mult pentru a combate terorismul cu instrumente juridice care includ dreptul penal internațional.
  • Luând în considerare acest obiectiv, România și Spania au determinat un proces de reflecție privind posibila înființare a unei Curți Internaționale pentru Crimele Terorismului.

 

 

Ne puteți urmări și pe Google News