Editura Evenimentul si Capital

ACCES LA RESURSE ȘI FUNCȚIONĂRIME NOUĂ. UDMR vrea mii de posturi noi de FUNCȚIONARI publici și CONTROLUL TOTAL al RESURSELOR naturale sub umbrela AUTONOMIEI Ținutului Secuiesc. TEXTUL INTEGRAL

Kelemen Hunor
Autor: | | 98 Comentarii | 1839 Vizualizari

UDMR va rămâne un factor de echilibru, indiferent de ceea ce doresc unii și alții, a dat asigurări președintele UDMR Kelemen Hunor, care a prezentat, într-o conferință de presă proiectul Uniunii privind autonomia Ţinutului Secuiesc. Acesta prevede ca regiunea să fie condusă de un Consiliu regional şi unul executiv cu preşedinte care să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme care privesc regiunea. Doleanţele legate de autonomie ale maghiarilor datează de la Unirea de la 1918 şi proiectul de autonomie nu este unul separatist, a precizat Kelemen Hunor. Astfel, regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut.


CITIȚI AICI INTEGRAL proiectul de autonomie propus de UDMR


 "Organele regiunii sunt: consiliul regional şi executivul regional. Consiliul regional este compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc. Alegerile se vor desfăşura separat pentru reprezentanţii fiecărei comunităţi naţionale, componenţa consiliului trebuind să corespundă proporţiei acestora pe baza ultimului recensământ. Consiliul regional exercită competenţele normative atribuite regiunii, precum şi alte atribuţii care îi sunt conferite prin Constituţie, prezentul statut şi lege", se mai arată în proiect.

Documentul subliniază că activitatea Consiliului regional se desfăşoară în două sesiuni, el având sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc, şi că noul consiliu se reuneşte în 20 de zile de la data alegerii acestuia, la convocarea preşedintelui în exerciţiu al regiunii.

"Doleanţele legate de autonomie ale maghiarilor sunt de o vârstă cu România, din 1918", a spus Kelemen Hunor. El a adăugat că tot ce a fost gândit în cadrul proiectului de autonomie e în limitele "statului unitar român" şi că UDMR nu se gândeşte la separatism. De asemenea, el a spus că "UDMR va rămâne un factor de stablitate, de echilibru în România şi că proiectul constituie un act politic, constituţional şi legitim".

Kelemen Hunor a precizat că proiectul a fost elaborat după modelul Tirolului de Sud, din Italia, "unde trăiesc mai multe minorităţi care au găsit o formă de convieţuire paşnică şi o dezvoltare economică şi socială fără precedent".

De dimineață, Kelemen Hunor a precizat că proiectul de autonomie a "Ţinutului secuiesc" nu pune sub semnul întrebării statalitatea şi apartenenţa acestei regiuni de statul român.

"Este un proiect european, un proiect extrem de detaliat şi în acelaşi timp nu pune în niciun articol sub semnul întrebării statalitatea şi apartenenţa acestei regiuni la statul român, fiindcă foarte multe acuzaţii se duc în această direcţie. Sunt manipulări, sunt încercări de distorsionare a ceea ce gândim noi şi sunt convins că cei care vor citi acest proiect îşi vor da seama că nu este altceva decât doleanţa comunităţii maghiare de a asigura un cadru instituţional pentru păstrarea identităţii naţionale", a declarat Kelemen Hunor.

Kelemen a subliniat că intenţia UDMR este de a supune acest proiect dezbaterii publice.

'"Intenţia noastră este de a face o dezbatere publică foarte largă. Deci, nu începem cu partidele politice parlamentare, ci cu societatea românească, cu formatorii de opinii şi eu cred că asta este ordinea firească a lucrurilor (...) Este important să înţeleagă toată lumea, şi partenerii noştri externi, internaţionali, începând cu Partidul Popular European până la celelalte instituţii, că ceea ce dorim noi se încadrează în acele 14 modele de autonomie existente în Uniunea Europeană şi e foarte apropiat de Tirolul de Sud. Deci, nu este ceva extravagant, ceva care nu ar avea un precedent european, în sensul cel mai bun al cuvântului", a spus preşedintele UDMR.


EDITORIAL de Mălin Bot: Cum provoacă sărăcie lucie politicienii maghiari care cer autonomie etnică, nişte Funari pe invers

Pe cât de proști administratori sunt, pe atât de gălăgioși devin când e vorba de autonomie pe criterii etnice. Își intoxică serios comunitățile cu ideea că alții sunt vinovați pentru sărăcia lor. Nu sunt capabili să aducă un proiect european în localitățile lor, nu au putut să convingă nici un investitor important să vină la ei, nu au nicio idee de dezvoltare, unii sunt incapabili să facă iluminatrul public sa le funcţioneze în toate satele,  dar răcnesc toată ziua după autonomia Ținutului Secuiesc. Au administrat dezastruos localitățile de care ei răspund și se ascund constant după paravanul discursurilor extremiste pe criterii etnice. Folosesc sărbătorile maghiarimii pentru a-şi amplifica discursul extremist pătând astfel în fiecare an aceste momente. Fac mai mult rău comunităţilor pe care pretind că le reprezintă decât cei mai înverţunaţi extremişti aflaţi de partea cealaltă a baricadei. Citește aici tot editorialul!


 

"În fiecare judeţ este numit un prefect de către Guvernul României. Prefectul judeţului Covasna îndeplineşte şi funcţia de prefect al Ţinutului Secuiesc. Prefectul coordonează în conformitate cu directivele primite de la Guvernul României exercitarea atribuţiilor statului în judeţ şi supraveghează bunul mers al serviciilor respective cu excepţia administrării justiţiei, a apărării, a Băncii Naţionale şi a căilor ferate naţionale care aparţin organelor centrale în domeniu, precum şi atribuţiile care revin executivului regional", se precizează în document.

Proiectul UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prevede ca limba maghiară, alături de cea română, să fie considerată "limbă oficială în regiune", redactarea bilingvă fiind "obligatorie" pentru toate actele normative cu caracter general.

Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prezentat, joi, de preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, toate diplomele, documentele, actele de stare civilă, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, format din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limbile română şi maghiară.

Loading...
Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Politica

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate