HARTA marii migraţii musulmane în Europa. Germania a capitulat: "Nu mai putem!". Consiliul JAI, moment decisiv pentru ţările care RESPING cotele obligatorii

HARTA marii migraţii musulmane în Europa. Germania a capitulat: "Nu mai putem!". Consiliul JAI, moment decisiv pentru ţările care RESPING cotele obligatorii

Publicaţia britanică DailyMail a publicat o hartă pentru a ilustra numărul de migranţi care au luat calea oraşelor europene în anul 2015.

Harta arată că în Danemarca, cel puţin 3.000 de migranţi au sosit în ultimele săptămâni, motiv pentru care drumurile şi căile ferată din Germania cre făceau legătura cu Danemarca au fost închise.

În Ungaria şi Austria au fost luate aceleaşi măsuri, având în cifrele enorme ale influxului: aproape 10.000 de oameni.

În Suedia, doar în 2015 80.000 de refugiaţi sunt aşteptaţi. Ţara are mai multe cereri de azil decât orice altă ţară europeană.

Ne puteți urmări și pe Google News

În insulele greceşti, 2.000 de migranţi au sosit în fiecare zi din Turcia.

Rutele migranţilor pe continent:

 

Germania a capitulat în faţa valului extrem de migranţi

Politica uşilor deschise pe care a adoptat-o Germania pare a fi pe punctul de a se termina, Berlinul anunţând duminică seara închiderea graniţelor pentru migranţi pentru că s-a depăşit capacitatea de locuri pe care ţara o avea în vederea rezolvării crizei refugiaţilor.

Cea mai puternică ţară europeană din punct de vedere econimic a suspendat deschiderea graniţelor în răspuns la numărul enorm de  refugiaţi veniţi din Siria în ultimele zile.

Decizia are un impact enorm asupra întregului spaţiu Schengen. Ministrul de interne german, Thomas e Maiziere, a declarat că cel mai fierbinte punct este graniţa cu Austria.

În acest moment, Germania introduce controale la graniţe, iar punctul major de interes este graniţa cu Austria. Scopul acestei măsuri este limitarea influxului de migranţi care vor să poposească în ţară şi reîntoarcea la procedurile normale atunci când oamenii întră în Germania. Acest pas a devenit necesar. Marea deschidere pe care Germania a arătat-o în ultimele săptămâni nu trebuie întinsă la maxim.

Ministrul de Interne nu a specificat pentru cât timp această măsură va fi aplicată şi nici nu a dat detalii privind numărul de migranţi cu care se confruntă. Acesta a mai spus că ar putea fi suspendări ale traficului feroviar. Cei mai mulţi migranţi au sosit cu trenul, aproximativ 800.000 de oameni este numărul aşteptat în acest an.

Compania feroviară a Germaniei, Deutsche Bahn, a declarat că serviciile între Austria şi Germania au fost suspendate pentru 12 ore, la ordinele autorităţilor.

Anunţul lui Maiziere a venit cu puţin timp înainte de reuniunea de luni a consiliului JAI, în care se discută propunerea Comisiei Europene de a distribui 160.000 de cereri de azil. Există totuşi divergenţe mari între statele membre UE şi niciun semn că ar exista o rezolvare a situaţiei.

Spaţiul Schengen, pus în pericol

Pactul Schengen- permiterea liberei circulaţii în Europa- este acum sub reală ameninţare din cauza măsurii luate de Germania, deşi Comisia Europeană a anunţat că regulile permit ţărilor UE să introducă anumite controale în circumstanţe excepţionale.

Comisia Europeană a declarat, prin vocea preşedintelui, că decizia Germaniei întăreşte o nevoie urgentă de acceptare a propunerii cotelor obligatorii emise de UE pentru ca Europa să facă faţă crizei cu care se confruntă.

Republica Ceha a declarat de asemenea că va întări controalele la graniţele sale cu Austria, urmând decizia Germaniei.

Nu este clar momentan ce include măsurile temporare, dar mişcarea vine după ce autorităţile germane au avertizat că sunt la limită în ceea ce priveşte criza migranţilor, iar locuitorii spun că Munchenul este la un pas de colaps.

Publicaţia germană Bild, citând surse din domeniul securităţii, a scris că guvernul din Bavaria a cerut poliţiei federale ajutorul în privinţa acestei chestiuni.

Ziarul a mai scris că poliţia federală va trimite 2.100 de ofiţeri către Bavaria pentru a ajuta la securizarea graniţelor.

Germania a devenit destinaţia preferată a multor sirieni disperaţi, care fug de ţara natală. Zeci de mii de oameni au străbătut Austria cu trenul în drumul lor spre Germania, din moment ce graniţele celor două ţări erau deschise migranţilor în weeekendul trercut. Un număr record de oameni este aşteptat să intre în Austria din Ungaria.

Un purtător de cuvânt al poliţiei din Munchen a declarat: "Dat fiind numărul de ieri, e foarte clar că am atins limita superioară a capacităţii noastre".

Ministrul transporturilor, Alexander Dobrindt, a adăugat că sunt necesare măsuri eficiente pentru a stopa influxul.

Europa, vinovată pentru dezastrul cauzat de criza migranţilor

Într-o declaraţie, acesta a afirmat: "Asta include ajutor de la celelalte ţări din care refugiaţii fug şi de asemnea un control eficient al propriilor graniţe, care nu mai sunt funcţionale din cauza eşecului Uniunii Europene de a îşi proteja propriile graniţe"

O televiziune publică din Bavaria afirmă că oraşul a devenit extrem de aproape de un dezastru natural, dar preferă să limiteze numărul de oameni care dorm pe saltele la marginea trotuarelor la câteva zeci, în loc de câteva sute, aşa cum s-au temut la început.

Ministrul german al Economiei , Sigmar Gabriel, a adăugat: Lipsa europeană de acţiune în criza refugiaţilor împinge Germania la limitele opţiunilor.

Autorităţile declară că iau în considerare ori deschiderea Olympiahalle, un stadion folosit la jocurile olimpice din 1972 care astăzi este folosit drept scenă pentru concerte sau aernă sportivă, ori un adăpost temporar pentru refugiaţi.

Germania a primit 450.000 de refugiaţi anul acesta şi a fost lăudată drept cea mai primitoară ţară cu migranţii.

Cancelarul german Angela Merkel şi-a motivat decizia de a primi atât de mulţi migranţi, spunând că este convinsă că este decizia coerctă.

Totuşi, în ultimele săptămâni acest lucru a generat tensiuni. Un oraş german a fost bombardat de protestatari, după ce a făcut public faptul că Germania urmează să primească 800.000 de refugiaţi în acest an.

Au fost, în anul curent, 306 atacuri asupra adăposturilor refugiaţilor

Divergenţe la nivel european

Comisia Europeană a anunţat că ţările vor trebui să primească 120.000 de refugiaţi, însă Ungaria, Republica Cheă, Slovacia, Polonia, dar şi România s-au opus.

La consiliul JAI de luni, ţările membre UE ar trebui să găsească o cale comună în ceea ce priveşte criza refugiaţilor, având în vedere poziţia drastică a câtorva state membre ale UE, inclusiv România.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că este preocupat de viitorul spațiului Schengen privind libera circulație în Europa într-o convorbire telefonică cu cancelarul german Angela Merkel.

Jean-Claude Juncker a abordat subiectul și la telefon cu liderii central și est-europeni. Astfel, Jean-Claude Juncker a discutat telefonic cu președintele României, Klaus Iohannis, cu premierii Ungariei, Viktor Orban, Slovaciei — Robert Fico, Letoniei — Laimdota Straujuma, Cehiei — Bohuslav Sobotka, dar și cu premierul Poloniei, Ewa Kopacz. Anunțul a fost făcut de șeful de cabinet al lui Juncker, Martin Selmayr. 

"Scopul (discuției telefonice): solidaritate pentru 160.000 de refugiați", a scris Selmayr pe contul său de Twitter. "Libera circulație (Schengen) va fi în pericol dacă statele membre ale UE nu conlucrează rapid și solidar în gestionarea crizei refugiaților", a mai scris Selmayr. ​

Totuşi, potrivit surselor citate de RFI, miniştrii statelor UE nu vor ajunge astăzi la o înţelegere în ceea ce priveşte propunerea Comisiei Europene, însă expresia de "cote obligatorii" va dispărea.