Editura Evenimentul si Capital

Hans Hedrich, "oengistul” care a documentat un furt de 130 milioane de euro: ”E de bine” | INTERVIU

Foto: Klaus Birthler
Autor: | | 0 Comentarii | 1763 Vizualizari

România a început să afle despre Hans Hedrich de când acesta a ridicat problema nerespectării regulilor UNESCO la Sighișoara. Odată cu creșterea rolului societății civile, Hans Hedrich a început să se implice vizibil și în probleme de mediu. Iar luna trecută, pe site-ul asociației din care face parte a fost publicat un amplu raport, cam ignorat sub soarele verii: ”Metoda Austriacă sau Cum să furi în România 130 de milioane de Euro”. Reprezentanţii Holzindustrie Schweighofer au dorit să aibă un drept la replică.

Raportul realizat de Hans Hedrich sub egida Asociației Neuer Weg pornește de la o zonă extrem de tehnică: modul în care gigantul Holzindustrie Schweighofer măsoară lemnul pe care îl cumpără, folosind ”cupla rotativă”. Acest dispozitiv electronic nu este recunoscut de autoritățile române, care, prin Biroul de metrologie recunoștea doar ”cupla forestieră”, o metodă manuală de măsurat lemnul. Cea electronică – pe care state precum Germania, de exemplu, nu o recunosc – permite diferite ”setări”.

Hans Hedrich a descoperit cum, din aceste setări, reprezentanții Holzindustrie Schweighofer au măsurat, în România, o cantitate de lemn cu aproximativ zece la sută mai mică decât cea primită în realitate. Această diferență de zece la sută ar fi echivalentul a 130 de milioane de euro, calculează Hedrich. Înainte ca acesta să publice raportul (raport care poate fi citit integral aici), a fost dat în judecată de Holzindustrie Schweighofer, firma care acum face din nou subiectul presei internaționale pentru cei aproximativ 30.000 de mc de lemn descoperit de autoritățile de la Mediu ca fiind ”fără acte de proveniență”.

Ați fost dat în judecată. Vă temeți de proces? Deloc, din contră, îl văd ca pe o șansă să ducem acest subiect în Austria și să se discute și acolo despre el.

Cât de ușoară a fost completarea raportului? Acum, citindu-l, pare relativ ușor. Noi am avut o sursă din interiorul firmei care ne-a vorbit de problema aceasta și ne-a explicat care e problema, indicându-ne direcția pe care să o urmăm. Mi se părea la limita incredibilului, aproape SF ceea ce ni s-a spus. Am început prin a căuta pe internet, mai întâi, iar fiecare detaliu relatat nouă de sursa din interior a început să se confirme. Mai departe, raportul a început să prindă consistență în momentul în care am primit documentele de la Biroul de metrologie legală, unde și Schweighofer a depus o serie de documente referitoare la acest tip de măsurătoare.

Referitor la raport, România a avut un vid legislativ referitor la măsurarea lemnului, vid de care a beneficiat nu numai Holzindustrie, ci toți cei care debitau lemne. Așa este, însă metoda de măsurare în cauză se folosește doar la două fabrici Schweighofer, cea de la Sebeș și cea de la Rădăuți, plus la o fabrică a firmei Foresta, de la Piatra Neamț. Dar fabrica are o capacitate de producție mult mai mică, aproximativ zece la sută din cea a austriecilor.

Lemn vândut fără a avea habar de măsurători

În lipsa oricărei alte reglementări legale, dacă cei care au livrat lemnul (inclusiv Romsilva) au fost de acord cu acest tip de a măsura cantitățile de lemn, care mai e problema? Dacă vă uitați în contractele de livrare, veți vedea că această metodă de măsurare nu este explicată. Mențiunile sunt foarte vagi, parțial lipsite de adevăr. Cu alte cuvinte, furnizorii nu știau cum funcționează în realitate această metodă de măsurare a lemnului. De exemplu, că se fac rotunjiri în minus de două ori la calcularea a trei diametre a lemnului. Or, asta e înșelăciune, e un punct vulnerabil. Altfel, admitem și noi că a fost un fel de vid legislativ și austriecii au făcut un slalom uriaș prin această situație. Ai mai putea crede la prima vedere, una superficială, că a fost vorba de un vid legislativ prin care Schweighofer, foarte abil și oarecum legal, s-a strecurat. Dar să nu uităm că exista în legislație un standard STAS 51/70 din 1973 care reglementa măsurătoarea lemnului rotund cu cupla forestieră, iar rotunjirile se fac și în sus și în jos. Aceea era metoda legal acceptată în România și nimic altceva. Deci dacă tu vii cu altă metodă și faci rotunjiri doar în minus, se cheamă că încalci legea.

Pot fi bănuiți de parti-pris și furnizorii de lemn ai Statului Român? Căci ar fi trebuit să fie primii care să reacționeze la o metodă de măsurare atât de păguboasă pentru ei? Surse oficiale de informare nu existau, în contract nu era explicat. Schweighofer nu a fost obligat de Biroul român de metrologie să depună un minim de documentație, deci efectiv tu ca furnizor nu aveai de unde să afli că Schweighofer face numai rotunjiri în minus și identifică diametrul minim la mijlocul trunchiului și toate aceste șmecherii. Pur și simplu nu aveau de unde. De aici începe problema: diametrul minim este rotunjit în jos, iar apoi lemnul se taie la patru metri. Tu nu vei mai ști, după ce a fost astfel secționat lemnul, dacă locul de măsurare a fost sau nu cu adevărat exact la mijlocul bușteanului.

Tot din raportul dumneavoastră rezultă că, de prin 2011 - 2012, autoritățile discutau reglementarea acestei situații. De ce credeți că acest lucru nu a mai fost dus la bun sfârșit? E important de știut că nu furnizorii de lemn au inițiat această discuție, ci trei asociații de proprietari și administratori de păduri. Deci asociații profesionale. Lucru ce arată clar că furnizorii nu știau ce se întâmplă, deși bănuiau: pe parcursul documentării am discutat cu mai mulți furnizori care bănuiau și spuneau că se fură la diametru. Dar nu știau efectiv cum. De ce aceste lucruri nu au mai fost reglementate până la urmă este un mister încă. Nu am un răspuns clar, o dovadă. Din reacțiile autorităților cu care am discutat, am văzut că nimeni nu a fost deloc scandalizat când le-am prezentat situația. Nimeni nu a sărit de genul «să-l pedepsim pe cel care ne-a înșelat». Semn că fie sunt ignoranți, fie complici. E interesant și de văzut cum, după 2002, când a apărut Schweighofer în România, Romsilva și ITRSV ar fi trebuit să înștiințeze Biroul de metrologie asupra măsurătorilor în afara STAS-ului, căci asta susține Biroul și anume faptul că ministerul de resort ar fi trebuit să îl înștiințeze. Însă, dacă intrăm în detalii, în 2003, Biroul de metrologie a scos și cupla forestieră din lista instrumentelor omologate. E un semn care nu cred că poate fi întâmplător. În loc să fie proactivi, să urmărească faptul că industria lemnului este în creștere și cum se măsoară acesta, cei de la Birou au scos și metodele clasice de măsurare a lemnului. E semn că s-a lucrat puternic la nivel de lobby, dar dovezi nu am.

Parchetul a demarat cercetări

De-a lungul întocmirii raportului ați depus plângeri penale și sesizat mai multe instituții ale statului. Aveți ceva semne că lucrurile se mișcă într-un fel sau altul? Am trimis inclusiv sesizare către Corpul de control al primului ministru. De acolo, sesizarea mea a ajuns la Alba Iulia, de la a cărei poliție județeană am primit o înștiințare că ar fi sesizarea mea a fost trimisă mai departe la Parchet. E de bine să zic așa. Acum câteva zile am primit o nouă înștiințare că se cercetează faptele de fraudă și înșelăciune, deci cam ceea ce am indicat și noi.

Cum s-au comportat cei de la Schweighofer pe parcursul documentării acestui raport? Au fost cooperanți? De precizat că am fost dați în judecată nu pentru acest raport, ci pentru cinci afirmații făcute de-a lungul timpului referitor la activitatea Schweighofer. Una dintre afirmații se referea la o schemă de înșelăciune la scară mare. Atât, fără să specific că e vorba de măsurătoare, deși asta aveam în minte. Chemarea în judecată s-a suprapus doar peste publicarea raportului. Din cele cinci afirmații, patru pot fi dovedite cu documente care există deja în spațiul public, iar cea de-a cincea face referire la șpăgi plătite către șefi de district silvice. Acum, cel care mi-a povestit toate acestea – Călin Bâlc - a semnat un autodenunț, în urma căruia a rezultat acel scandal de la Cluj. Referitor la modul de lucru cu Schweighofer, în mod interesant, imediat după ce am publicat în germană interviul cu Bâlc (căci l-am publicat cu două săptămâni înainte în română, dar n-am avut nicio reacție) și l-am trimis presei din Austria, am primit un mail de la o firmă de PR angajată de Schweighofer. Se încerca stabilirea unor căi de comunicare, dar și să fiu convins să retrag acele texte. Am avut un schimb de e-mailuri destul de haioase, deoarece vorbeam cam în paralel. Mi s-a propus o întâlnire cu domnul Schweighofer...

Și de ce nu ați mers? Eu chiar nu am nimic de negociat. Noi vrem să expunem ce face Schweighofer, să dovedim asta și să sesizăm autoritățile. Acolo am și ajuns, să discutăm în fața instanțelor.

Noua generație: zero respect față de astfel de indivizi

Credeți că în domeniul pădurilor lucrurile se vor așeza în viitorul apropiat? Oscilez între pesimism și un anumit optimism, deoarece s-a schimbat ceva. Observ că s-a schimbat clar și palpabil atitudinea opiniei publice. S-a ieșit în stradă, s-a discutat despre noul Cod silvic, s-a discutat despre filmările ascunse. Simt că s-a schimbat ceva în mediul în care își desfășoară activitatea Schweighofer și care înainte era foarte prielnic. Au apărut noile generații, tineri, protestatari, care au zero respect și frică față de indivizi de acest gen. Mergem înainte. E ceva nou și pentru Schweighofer. Văd că între timp a investit foarte mult într-o fabrică în Polonia, la graniță cu Germania. Presa de business din zonă spune că Schweighofer se întoarce în Europa centrală, deci nu mai mizează numai pe Estul Europei, estul sălbatic. Mai este în pregătire și în Ucraina un abator de lemne, dar și acolo a început lumea să se alerteze. Contextul este net defavorabil și nu văd cum mai poate fi cumpărat lemnul în mod ilegal.

De la cine ar fi trebuit să așteptăm primele reacții în urma publicării acestui raport? Și Biroul de metrologie are în atribuțiile sale controlul mijloacelor de măsurare existente pe piață. Noi am făcut sesizări, cei de la Birou s-au deplasat la Reci, nu au vrut să semneze un proces verbal de verificare deoarece nu funcționau la acea dată instalațiile și au zis că nu au ce să verifice. Cam penibil, zic eu. În schimb, între timp a apărut un nou STAS de măsurare a lemnului rotund, anul trecut. Schweighofer afirmă că din octombrie anul trecut nu se mai facturează lemnul pe baza vechilor măsurători și acceptă avizul de însoțire a mărfii emis de furnizor, care măsoară cu cupla forestieră. Dar acest lucru nu știu dacă se întâmplă sau nu în realitate.

Foto: Klaus Birthler

Drept la replică Holzindustrie Schweighofer

Informațiile prezentate în acest interviu despre compania Holzindustrie Schweighofer sunt tendențioase și incorecte, de aceea aducem următoarele clarificări. Calculele prezentate în articol și acuzațiile aduse privind metodele de măsurare utilizate de Holzindustrie Schweighofer au la bază date eronate.

Sistemul electronic de măsurare pe care îl folosim este verificat de instituții internaționale independente și acceptat de către autoritățile din România. Holzindustrie Schweighofer respectă toate deciziile autorităților române și se conformează tuturor standardelor și legislației din domeniu.

Lista oficială a mijloacelor de măsurat supuse controlului metrologic – L.O.2012 – a fost aprobată conform Ordinului 148/15.05.2012 emis de către BRML, care prevede că se admite ca mijloacele de măsurare aflate în utilizare la data intrării în vigoare a prezentei liste oficiale să fie prezentate la verificarea metrologică periodică (fără a mai fi necesare aprobarea de model și verificarea metrologică inițială) în termen de cel mult un an de la respectiva dată.

După introducerea în lista oficială, Holzindustrie Schweighofer a efectuat verificarea metrologică, conform prevederilor legale, verificare care a avut ca rezultat calificativul „ADMIS”, cu o valabilitate de 2 ani. De altfel, măsurarea electronică este utilizată în majoritatea țărilor din Europa (spre exemplu, în Elveția, Belgia, Italia, Franța, Slovenia, Slovacia, Austria, Finlanda, Suedia) și Statele Unite de către firmele mari, care au nevoie de o măsurare precisă și de o sortare dimensională și calitativă.

Măsurarea electronică este parte a procesului tehnologic și prezintă o serie de avantaje incontestabile în comparație cu cea manuală. Nu este posibil ca o măsurare realizată manual, în pădure, la locul de recoltare, cu instrumente neomologate metrologic, supusă condițiilor meteorologice nefavorabile sau erorilor umane, să fie considerată mai performantă sau mai exactă decât o măsurare electronică, realizată de un echipament cu laser, verificat periodic și calibrat.

Metoda de măsurare electronică prezintă erori semnificativ mai mici decât toleranțele acceptate în cazul măsurătorii manuale (de +/- 1%, la măsurarea electronică, față de +/-5%, la măsurarea manuală a diametrului, respectiv de +/- 0,4%, la măsurarea electronică, față de +/-10%, la măsurarea manuală a lungimii).

O societate modernă a anului 2015 are în vedere tehnologiile cele mai avansate de măsurare și control. Întoarcerea în timp, prin utilizarea unor metode arhaice, nu poate fi un deziderat. Mai mult decât atât, măsurarea și sortarea utilizând echipamente electronice creează o bază de date care cuprinde imagini (fotografii) ale bușteanului la ambele capete, precum și profilul geometric al acestuia.

Aceste informații sunt stocate pentru o perioadă de câteva luni, atât pentru evidențe interne, cât și pentru a putea fi puse la dispoziția unor terți (furnizori/autorități) interesați de stabilirea cu exactitate a caracteristicilor materialului lemnos. Aceste echipamente furnizează date riguroase asupra întregului proces de producție. Referitor la extinderea operațiunilor grupului Schweighofer în Europa, dorim să precizăm că toate investițiile derulate atât în România, cât și în alte țări au la bază studii de fezabilitate ce verifică disponibilitatea LEGALĂ a materiei prime.

Nicio investiție de mare anvergură nu pornește fără aceste documente, care sunt verificate de către investitori, dar și de către bănci, organisme naționale de certificare etc. Marile investiții prezintă garanția că procesele de producție sunt certificate, verificate de către autorități, creează plus-valoare și stau la baza societății moderne. Cu această ocazie, dorim să ne exprimăm din nou deschiderea de a oferi instituțiilor interesate informații detaliate despre echipamentele, tehnologia și procedurile pe care le utilizăm.




Alte articole din categoria: Justiţie

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate