Guvernul a stabilit cât costă Casa Poporului: 9,3 miliarde de lei

Executivul condus de Dacian Cioloş a „actualizat” valoarea de inventar a Palatului Parlamentului, clădire denumită „Casa Poporului” de către Nicolae Ceauşescu, la puţin peste două miliarde de euro

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, nu a putut preciza ieri dacă deputaţii vor trebui să plătească impozit pe clădire către Primăria Sectorului 5, unde se află sediul Parlamentului. Presa estima însă, în 2011, că, la o valoare de inventar de trei miliarde de euro, impozitul pe clădire ar fi fost de circa 24 de milioane de euro, anual. La acel moment însă, valoarea de inventar trecută în actele ministerului de Finanţe era zero. Acum, potrivit proiectului de hotărâre aprobat, ieri, de Guvern, terenul pe care se află Palatul Parlamentului, teren cu o suprafaţă de 31 de hectare, valorează 4,05 miliarde de lei. Clădirea , care are o suprafaţă desfăşurată de 219.744 mp, a fost evaluată la 5,26 miliarde. Aceasta va fi astfel cea mai scumpă clădire din România. Cea mai scumpă clădire din lume este o moschee din Arabia Saudită, evaluată la 100 de miliarde de dolari.

PIB-ul a crescut, artificial, cu 1,21% prin stabilirea valorii Palatului Parlamentului

„În momentul în care vom reuși să facem recepția la Casa Poporului, în momentul în care imobilul va fi intabulat, PIB-ul României va crește cu 1,21%”, explica, în februarie 2016, deputatul PSD Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei.

Misterul templelor solare din Bucegi. Ce se întâmplă pe vârful Omu la 21 noiembrie

Și cartofii prăjiți devin un lux. Cât a ajuns să coste o porție la restaurant

FOTO: Dacian Cioloş

Tot în februarie 2016, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a anunţat că a început procesul de înscriere cadastrală a clădirii şi că familia arhitectei Anca Petrescu deţine drepturile de imagine asupra clădirii.

Noi numiri de prefecţi

Guvernul a demis un nou grup de şase prefecţi şi subprefecţi şi a numit alţi şapte. Au fost schimbaţi prefecţii din Giurgiu, Hunedoara, Vâlcea şi Vrancea, precum şi subprefecţii din Bacău şi Sălaj. Au fost numiţi: Niculcea Zorinel, prefect la Giurgiu, Renga Radu, prefect de Vâlcea; Hornea Sorin-Ionel-Florin, prefect al județului Vrancea; Albu Mihaela Maria, subprefect în judeţul Alba; Dragnea Emilian, subprefect de Argeș; Beclea Daniela, subprefect al județului Botoșani şi Vasvari Robert-Gergely, subprefect al județului Sălaj. ALDE a criticat schimbările de prefecţi făcute de Guvern şi, în martie, l-a chemat pe premierul Cioloş în faţa Parlamentului. „Numirea şi eliberarea prefecţilor ţine de competenţa exclusivă a Guvernului”, a fost răspunsul premierului. Potrivit legii, prefecţii sunt înalţi funcţionari publici.