În luna aprilie a.c., ANAF a prezentat un raport oficial care reliefează faptul că recuperarea prejudiciilor este îngreunată în cea mai mare parte din cauze independente de ANAF, potrivit unui comunicat al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF)

De exemplu, instanțele comunică cu întârziere de până la 4 ani hotărârile penale rămase definitive,  sunt în curs formalităţile legale de partaj /iesire din indiviziune forţată, persoanele fizice de la care trebuie recuperat prejudiciul nu deţin bunuri sau venituri urmăribile sau pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate,  neinstituirea de sechestre de către organele de cercetare penală în cursul urmării penale.

În plus, ANAF a atras atenția asupra gradului extrem de mare de încărcare a unei instituții care are ca principal obiect de activitate colectarea și administrarea veniturilor datorate bugetului de stat, prin prisma celor patru bugete administrate de ANAF.

Considerăm că, atât din punctul de vedere al cuantumului prejudiciului, cât și al interesului manifestat de mass-media și publicul larg, cazul ICA este reprezentativ și edificator în ce privește informarea corectă a opiniei publice legată de responsabilitatea ANAF în cazul executării  sentințelor penale.

Cazul ICA

Din aspectele prezentate în continuare, reiese fără dubii faptul că valorificarea bunurilor sechestrate în dosarul ICA este îngreunată din cauze care sunt  independente de competențele ANAF, conferite de actualul cadrul legislativ.

În ce privește atribuțiile ANAF, menționăm că acestea au fost îndeplinite în totalitate (intabulare, inventariere, evaluare), bunurile fiind disponibile pentru valorificare. Cu toate acestea, vă prezentăm situația reală și problemele legate de valorificarea bunurilor confiscate în dosarul ICA, cu mențiunea că nu contestăm și nu comentăm dreptul la justiție al părților implicate și nici deciziile instanțelor, fiind vorba doar de informarea onestă a opiniei publice, prin intermediul mass-media, cu privire la o temă actuală și problematică care privește ANAF.

1. Prin sentința 888/08.08.2014, pe lângă alte bunuri, au fost confiscate următoarele 4 bunuri imobile: - terenul 29.220 mp (din str. Gârlei 1D) - imobilul unde funcționează postul de televiziune Antena 3 (Șos. București-Ploiești - teren 4.457 mp+clădire P+3 (str. Gârlei 1B) - teren 3.000 mp+clădire P+8 (str. Gârlei 1B) - sediul Grivco nr. 25-27) 2. Acestea NU sunt scoase la licitație în prezent întrucât există litigii în curs care vizează aceste bunuri imobile, litigii care au fost notate ca sarcini în cartea funciară.

3. Aceste litigii sunt rezultatul acțiunilor demarate în instanță de către SC Antena 3 SA, SC Antena Grup SA, Grupul Industrial Voiculescu și compania SC Grivco SA.

4. Subiectul litigiilor îl constituie atât recunoașterea contractelor de închiriere dintre reclamanți și foștii proprietari și, implicit, a dreptului de preemțiune (prioritate la cumpărare) al chiriașilor la achiziționarea imobilelor, cât și legalitatea intabulării dreptului de proprietate înscris pe numele statului român, prin Ministerul Finanțelor Publice.

5. De exemplu, în dosarul nr.17616/3/2015 aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti secția a IV-a civila, Societatea Antena TV Group SA a solicitat constatarea valabilității contractului de închiriere încheiat cu Compania de Cercetări Aplicative și Investiții SA și a dreptului de preemțiune la cumpărarea imobilului situat în Șoseaua București-Ploiești, nr. 25-27, sector 1.

Prin sentința civila nr. 1299/04.11.2015,Tribunalul București secția a IV-A civila, a admis acțiunea, respectiv a constatat valabilitatea la data de 08.08.2014 a contractului de închiriere încheiat la 01.09.2007 între Antena TV Group S.A, și S.C. Compania de Cercetari Aplicative și Investitți S.A , astfel cum a fost modificat prin Actul Adițional nr.1/27.03.2009, Actul Adițional nr. 2/01.08.2011, Actul Adițional nr. 2 bis /31.08.2012 și actul adițional nr. 3 /09.10.1012. Instanța a constatat dreptul de preemțiune al reclamantei la cumpararea imobilului ce reprezintă spațiul închiriat potrivit contractului de închiriere menționat, la prețul stabilit de comisia de evaluare pe baza raportului de expertiză tehnică sau de evaluare, potrvit art. 22 alin. 8 din Normele metodologice de aplicare a O.G. nr. 14/2007. Menționăm că ANAF a formulat cale de atac împotriva acestei decizii.

6. Elocventă pentru înțelegerea problemelor cu care ANAF se confruntă în valorificare este și situația care vizează terenul de 3.000 mp+clădire P+8 (str. Gârlei 1B) - sediul Grivco (dosar 36368/3/2015). După ce plângerea reclamanților a fost respinsă, aceștia au continuat demersurile în instanța, iar în luna octombrie au introdus noi acțiuni, înregistrându-le în cartea funciară în 23.10.2015, mai scrie ]n comunciatul ANAF.

7. În ceea ce privește dosarul 61665/299/2014 (terenul 29.220 mp din str. Gârlei 1D), cât și dosarul 61666/299/2014 (teren 4.457 mp+clădire P+3 din str. Gârlei 1B), acestea au ca obiect reclamarea nelegalității intabulării a dreptului de proprietate înscris pe numele statului român. În aceste dosare instanța de fond a respins acțiunea reclamanților, aceștia având drept de a exercita cale de atac împotriva sentinței judecătorești în termen de 30 de zile de la data la care hotărârea le-a fost comunicată. Subliniem faptul că, până la acestă dată, instanța NU a comunicat ANAF motivarea sentințelor pronunțate în luna iunie a.c.

8. Toate litigiile amintite au fost înscrise ca sarcină de reclamanții din dosare în cartea funciară, înscriere contestată de instituția noastră.

9. Potrivit legislației în vigoare, ANAF poate scoate la licitație imobilele menționate la pct. 2, asumându-și însă riscul de a nu primi nicio ofertă, în condițiile în care probabilitatea ca un potențial cumpărător/i să-și asume achizițonarea unor imobile de valoare ridicată cu sarcini  este extrem de scăzută. Menționăm faptul că scoaterea la licitație publică având ca rezultat nevânzarea imobilelor, din cauza lipsei ofertanților, conduce automat la diminuarea prețului de vânzare cu 25%, la fiecare licitație.

În cazul în care s-ar iniția procedurile de valorificare, cu reducerea succesivă a prețului de vânzare (potrivit legii), există riscul real al valorificării în ultima etapă la un preț cu mult sub cel din rapoartele de evaluare, mai scrie în comunicatul ANAF. Din acest motiv, ANAF apreciază că, până la soluționarea tuturor litigiilor, nu este oportună scoaterea la vânzare a bunurilor imobile, având în vedere că interesul ANAF este de a obține pentru statul român o sumă cât mare.