Fraudele din domeniul energetic și sistemul ineficient s-au hrănit din buzunarele românilor. Potrivit terminologiei europene, suferim, aproape toți, de „sărăcie energetică
Aproape o treime din banii unei familii de români se duce pe plata facturilor, potrivit directorului ANRE responsabil de eficiența energetică, Corneliu Rădulescu. Altfel spus, suferim de „sărăcie energetică”. „În România, 42% din populație trăiește în sărăcie, iar sărăcia energetică ajunge chiar și la 50%. În bugetul unei familii, factura energetică este în jur de 28-30%, în medie. În unele țări se consideră că aceia care depășesc bugetul de 10% la factura energetică sunt vulnerabili”, a spus Rădulescu. Într-adevăr, cheltuielile cu încălzirea și lumina ajung pentru o familie și la 600 -700 de lei pe timp de iarnă. Cum, potrivit Statisticii, cheltuielile unei familii sunt de circa 2.300 de lei într-o lună, factura energetic reprezintă circa o treime din acestea.
Cei mai săraci, cele mai mari costuri
În afara bulgarilor, avem cele mai mici venituri din Uniunea Europeană. Prin urmare, este normal ca sumele plătite pentru energie să reprezinte mai mult în totalul cheltuielilor, decât în restul UE. Cu toate astea, în ultimul timp, fraudele și ineficiența sistemului energetic au condus la sărăcirea populației. Să le luăm pe rând.
Ne puteți urmări și pe Google News
1 Suntem săraci, dar asta nu înseamnă că nu putem plăti mai mult pentru aceleași servicii pe care le primesc și restul europenilor. Statul, împreună cu Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei au decis să introducă, pe factura de electricitate a românilor, costuri din care să îi „compenseze” pe producătorii de energie verde sau de alte forme. Așa a ajuns România să oferele cel mai mare număr de certificate verzi producătorilor de energie verde, raportat la întreaga Uniune Europeană. Tot prin intermediul facturilor la curent sunt bonificate, an de an, cu plus de măsură, prin „taxa de cogenerare”, CET-urile. Ce bonifică, practic, statul? Faptul că acestea produc în același timp energie electrică și termică, iar banii ar trebui să aibă ca destinație realizarea de investiții în eficiența energetică. Cu toate acestea, CETurile sunt an de an mai ineficiente, majoritatea aflându-se aproape în ruină. Această taxă a fost redusă, e drept, cu 46%, în 2014. În schimb, populația plătește în continuare certificatele verzi, care au reprezentat și 10% din costul total al facturii.
2Și fraudele au condus la creșterea exagerată a facturilor românilor. În „factura energetică”, de care vorbea directorul ANRE putem include și costul cu aparatura care ne asigură accesul la sistemul energetic. După scandalul Apa Nova, Consiliul Concurenței a dezvăluit că românii au plătit prețuri umflate pentru montarea de centrale de apartament. Mai mult, distribuitorii de energie ar fi trucat și licitațiile pe care companiile energetice le-au susținut pentru contoare. Așadar, profituri mai mari pentru distribuitori, din umflarea facturilor românilor.
3Gradul mare de uzură al infrastructurii sistemului energetic național duce la pierderi anuale, pe rețeaua de distribuție, de aproape 2,5 miliarde de euro, în ciuda investițiilor realizate, potrivit specialiștilor consultați de EVZ, pierderi compensate tot din facturile românilor. „Acum 20 de ani, pierderile erau duble, la aproape 5 miliarde de euro. Investițiile masive făcute în ultimii ani au redus considerabil această sumă. Procentual, pierderile ar reprezenta circa 16-17% din volumul total, față de 30% cât era în trecut. Media europeană este undeva la 10%”, au explicat specialiștii.
4În plus, deși este inevitabilă odată cu integrarea în UE, liberalizarea prețurilor la electricitate și gaze naturale a condus la creșteri cu câteva zeci de procente ale facturilor, în ultimii ani. România a obținut cu greu prelungirea calendarului stabilit inițial pentru liberalizarea prețului gazelor, în timp ce alte state au negociat din start scheme mult mai avantajoase.
Recomandările noastre
