Magistrații de la Curtea de Apel București au condamnat-o vineri pe Dorina Gonț, fosta șefă a executorilor judecătorești, la 5 ani de închisoare.

Dorina Gonț a fost găsită vinovată de comiterea infracțiunii de evaziune fiscală într-un dosar în care mai erau implicați Radu Abagiu, Radu Daniel Morar, Ciprian Nistor și Mihai Adrian.

Decizia nu este definitivă, astfel că Dorina Gonț are posibilitatea să o conteste.

„Condamnă pe inculpata Gonț Dorina la pedeapsa de 5 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată (44 acte materiale)”, se arată în minuta deciziei Curții de Apel București

În aprilie 2015, Curtea de Apel Bucureşti a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a Dorinei Gonţ, preşedintele Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă CAB, şi a lui Radu Abagiu, Adrian Mihai şi Ciprian Nistor, aceştia fiind acuzaţi într-un dosar de evaziune fiscală în care prejudiciul se ridică la circa trei milioane de euro.

În acest dosar, anchetatorii au efectuat, în 20 aprilie, 15 percheziţii în Bucureşti, Ilfov şi Ialomiţa. Ei au făcut percheziţii la biroul executorilor judecătoreşti Lucian şi Dorina Gonţ, iar imobilele vizate în vederea instituirii sechestrului aparţin familiei Gonţ.

 

"Activităţile sunt efectuate într-o cauză penală ce vizează activitatea infracţională a lucrătorilor unui birou de executor judecătoresc şi a reprezentanţilor a 10 societăţi comerciale, ce sunt bănuiţi de comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală, săvârşită prin sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat, prin evidenţierea unor operaţiuni comerciale fictive", se arăta într-un comunicat al Poliţiei Române de la acea dată.

Poliţiştii şi procurorii au pus sechestru pe mai multe conturi ale unor firme şi pe unele imobile.

Surse judiciare au declarat atunci că trei societăţi comerciale foloseau servicii fictive ale unor firme din domeniul IT, consultanţă şi marketing, iar banii erau transferaţi prin intermediul a şapte societăţi fantomă în Cipru, ulterior banii întorcându-se în ţară în conturile societăţilor menţionate.

Bugetul statului ar fi fost prejudiciat cu aproximativ trei milioane de euro prin comiterea acestor infracţiuni, în perioada 2011-2014.