Pieţele au reacţionat în mod exagerat în faţa riscurilor la adresa Europei de Est în urma deciziei Băncii Naţionale a Elveţiei de a renunţa la pragul minim al cursului de schimb euro-franc, a declarat, luni, economistul la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Piroska Nagy.
Decizia neaşteptată din data de 15 ianuarie a Băncii Naţionale a Elveţiei a provocat o undă de şoc pe pieţele valutare iar monedele din Ungaria, Polonia şi România s-au depreciat pe fondul îngrijorărilor cu privire la capacitatea debitorilor de a rambursa creditele în franci contractate înaintea crizei financiare din 2008 când cursul de schimb al francului era mult mai mic decât în prezent, transmite Bloomberg, conform Agerpres.
Spre deosebire de perioada de vârf a crizei financiare, când creditele în franci riscau să prăbuşească băncile din Europa de Est, în prezent riscurile sunt 'gestionabile', consideră Piroska Nagy, în condiţiile în care eforturile din ultimii ani ale guvernelor şi organismelor de reglementare au condus la diminuarea creditelor cu probleme. 'Ţările din regiune au făcut progrese în reducerea expunerii pe creditele în valută, în special pe cele în franci. Pericolul unui risc sistemic este redus, spre deosebire de situaţia din perioada de vârf a crizei financiare. Pieţele îşi vor da semna de acest lucru după ce lucrurile se vor calma', a spus Piroska Nagy.
În perioada care a trecut de la decizia Băncii Naţionale a Elveţiei, leul românesc s-a depreciat cu 17,4% în raport cu francul elveţian, zlotul polonez a pierdut 16,9% din valoare iar forintul ungar s-a depreciat cu 15,3%.
Recomandările noastre
