Rezultatul la alegerile din Renania de Nord-Vestfalia era de așteptat, crede Volker Wagener. Nu temele regionale au decis votul, ci cele internaționale. Acum este momentul pentru ceva nou.

Nu este un cutremur, ci un trend care se prefigura deja. CDU câștigă, în timp ce SPD este jupuit - și încă cum! Iar liberalii din FDP au din nou motiv de sărbătoare. Era de așteptat și micul succes al AfD. Iar faptul că ecologiștii au pierdut masiv teren, chiar în unul din landurile lor tradiționale, nu a fost nici asta vreo mare surpriză. Pe ansamblu, voința alegătorilor din regiunea din vestul Germaniei este expresia unei consolidări în jurul centrului politic liniștit.

Datele problemei sunt clare: CDU câștigă doar pentru a doua oară în ultimii 50 de ani alegerile din Renania de Nord-Vestfalia. Și asta cu un candidat mai puțin impresionant ca Armin Laschet, a cărui calitate umană de a fi o persoană de treabă a fost cel mai mare bonus politic al său într-o campanie electorală ștearsă. Dar Armin cel insipid a reușit să învingă și toată lumea se întreabă deja azi cum așa? Răspunsul indică două motive, cu un context comun. Nu degeaba sunt considerate alegerile din NRW un barometru adevărat pentru scrutinul general din septembrie. Chiar dacă mai avem până la acesta peste patru luni. În victoria CDU de pe Rin și Ruhr un mare rol îi revine Angelei Merkel. Cel care nu înțelege asta este cam naiv.

Infectat de fenomene globale

Atmosfera din land se schimbase deja de câteva săptămâni. Temele clasice, precum rata ridicată a criminalității și cea redusă a rezolvării cazurilor, anularea unor ore de studiu în programul școlar, starea autostrăzilor tot mai aglomerate, au jucat un rol, dar unul secundar. Acest scrutin regional a fost marcat de marile evoluții internaționale. Printre acestea: starea proastă a UE, exacerbată de Brexit; ascensiunea populiștilor de dreapta în Polonia, Ungaria, Austria, Franța; dar și fenomenul Donald Trump, considerat un clovn politic imprevizibil, ale cărui acțiuni inspiră uneori umor, dar care au însă potențial să îi sperie pe cei mai mulți. Niciodată nu a mai fost un scrutin dintr-un land german atât de infectat de fenomene globale neliniștitoare.

Iar rezultatul din NRW a fost și un răspuns la curentele populiste din jurul nostru. Alegătorii s-au mobilizat din nou, după ani de apatie electorală. De această tendință nu au de profitat cei de la marginile jocului politic, dimpotrivă favorizat este din nou centrul. Social-democrații sunt cea mai mare victimă a alegerilor din Renania de Nord-Vestfalia. Nu pentru că nu s-ar situa destul de aproape de centru, ci pentru că sunt percepuți de electorat doar ca a doua instanță de încredere, după Uniunea condusă de Merkel. Este cu atât mai notabil cu cât SPD a pierdut chiar în fieful său electoral tradițional. Consecințele pentru alegerile generale din septembrie sunt ample. Martin Schulz, care a părut că revitalizează major șansele social-democraților după anunțarea candidaturii sale la început de an, generând un adevărat cult în jurul personalității sale, se vede cu șansele diminuate masiv cu mult înainte de votul central decisiv. Iar aici se vede încă o dată forța tradițională a doamnei Merkel: să nu facă nimic, să rămână calmă, să-i lase pe ceilalți să comită erorile. Trei alegeri regionale au avut loc în 2017, toate trei câștigate de Uniunea Creștin-Democrată. De două ori din trei ca partid venit din opoziție. SPD este din nou acolo unde se afla în urmă cu cinci ani: în fundul prăpastiei.

Nu prea multă teamă de AfD

Și există și alte efecte. Luni întregi ne-am preocupat doar de scorul mare pe care ar fi urmat să-l primească populiștii de dreapta  de la Alternativa pentru Germania (AfD) și numărul mare de mandate câștigate cu care ar fi putut destabiliza politica federală. Dar, în NRW, AfD a intrat în legislativul regional cu un scor ceva mai mare decât pragul electoral de 5%, deci fără surle și trâmbițe. AfD a devenit o forță politică în întreaga Germanie, dar în niciun caz una de temut.

Iar faptul că ecologiștii au pierdut tot mai mult din simpatia electoratului se explică doar parțial prin temele globale care au dominat votul din NRW. Un partid care a susținut, din vara lui 2015, politica generoasă pentru refugiați a unei cancelare conservatoare are doar de pierdut atunci când concurența sa politică câștigă aplauze exact pentru fapte pe care le-ar fi făcut cu plăcere și ecologiștii: să deschidă granițele pentru refugiați, să își arate latura umană. Lucrurile stau așa: Merkel câștigă acum înapoi de la alte partide sprijinul pe care îl pierduse anterior de la criticii din propria formațiune, din cauza politicii sale privind refugiații.

Marele proiect Jamaica

Dar să o luăm mai încet: poate că Verzii vor reuși totuși să transforme înfrângerea în victorie. După cum arată lucrurile, conservatorii nu vor avea o majoritate absolută în NRW nici cu sprijinul liberalilor deveniți mai puternici. Dacă la acest proiect se vor alătura și ecologiștii, vom avea o așa-numită coaliție Jamaica, după culorile celor trei formațiuni: negru pentru CDU, galben pentru FDP și verde pentru ecologiști. În regiunile din vestul extrem al Germaniei s-au făcut deseori experimente politice. De ce nu și acum? Este demult timpul să riscăm ceva nou. Fără mare coaliție de data aceasta, în numele lui Dumnezeu! Ecologiștii s-au pronunțat deja dinainte împotriva unui proiect Jamaica, dar lucrurile s-ar putea schimba. Este vorba de scopuri mai înalte. La nivel federal, o astfel de coaliție multicoloră s-ar putea dovedi în curând inevitabilă. Mai ales în vremuri în care în Bundestag vor intra șase partide, în loc de patru.

Autor: Volker Wagener