Parchetul General a anunțat deschiderea unui dosar penal pentru crime împotriva umanității comise împotriva luptătorilor anticomuniști, din județul Sibiu, deshumați pe 23 august, la inițiativa Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Este vorba despre Ștefan Popa, Nicolae Moldovan și Cornel Pascu, uciși de trupele Securității, pe 8 martie 1949, în zona Muntelui Capra.

Parchetul General a înregistrat un dosar penal iar procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, prin ordonanța din 21 august 2017, începerea urmăririi penale pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, într-o cauză  având ca obiect sesizarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

„Cauza face referire la uciderea prin împuşcare, la data de 8 martie1949, de către efective din trupe de securitate şi cadre operative din structurile teritoriale aparţinând Direcţiei Regionale de Securitate Sibiu, în locul denumit Gogoloaia, situat pe Valea Cricăului sub muntele Piatra Craivii, a luptătorilor anticomunişti Ş.P., N.M. şi C.P.”, se arată în comunicatul Parchetului General.

Procurorii arată că trupurile celor trei luptători anticomuniști, Ștefan Popa, Nicolae Moldovan și Cornel Pascu, au rămas la locul confruntării până în data de 14 martie1949, când au fost înhumate de către un localnic într-o groapă săpată pe marginea unui pârâu dintr-o zonă împădurită, denumită popular ,,Pârâul Popii”.”

După descoperirea gropii în care au fost înhumați cei trei partizani, pe 23 august „s-a procedat la  efectuarea  cercetării la faţa  locului de către o echipă complexă condusă de procurorul militar de caz, cu participarea Serviciului Criminalistic al I.P.J. Alba şi a Serviciului Judeţean de Medicină Legală Alba, precum şi cu sprijinul  specialiştilor IICCMER”.

„Cu ocazia cercetării la faţa locului a fost identificat un mormânt în care se aflau trei schelete umane, la o adâncime medie de 0,50 metri, prezumate ca aparţinând  defuncţilor  Ş.P., N.M. şi C.P.. Prin ordonanţa din 23.08.2017  s-a dispus de către procurorul militar: exhumarea celor 3 rămăşiţe cadaverice umane; efectuarea expertizelor medico-legale, în vederea stabilirii cauzei medicale a morţii; efectuarea unei expertize medico-legale antropologice”, au mai precizat oficialii Parchetului General.

IICMER a transmis că Ștefan Popa, Nicolae Moldovan și Cornel Pascu au fost surprinși de trupele Securității în 8 martie 1949 într-o locuință sezonieră, într-o poiană situată sub Piatra Craivii, în locul numit Bogoloaia, unde se retrăseseră după ce cu câteva zile înainte a fost încercuită zona Muntelui Capra, unde gruparea își avea baza. A avut loc o confruntare armată, în urma căreia trei partizani au fost omorâți și doi luați prizonieri.

După confruntare, cadavrele celor trei au rămas pe teren vreme de mai multe zile, sub pază permanentă. Conform unor mărturii, în 13 martie, Securitatea a adus cu forța mai mulți locuitori din satele zonei ca să vadă cadavrele, iar un ofițer a ținut o cuvântare, arătând celor prezenți că toți cei care vor cuteza să se opună noului regim o să sfârșească la fel ca și cei morți.

Cadavrele au fost înhumate la începutul săptămânii următoare de către un localnic, într-o groapă comună, care a fost săpată pe marginea unui pârău aflat într-o zonă împădurită, cunoscut de oamenii locului sub denumirea de Pârăul Popii. Groapa se află nu departe de locul unde cei trei au fost uciși, nefiind niciodată marcată la suprafața solului. Locul mormântului a fost stabilit cu aproximație prin confruntări repetate cu mai mulți martori ce au fost transportați de-a lungul timpului la fața locului, fiind verificat și identificat cu precizie de echipa arheologică a institutului printr-un sondaj de teren.

Liderul grupării, Ștefan Popa, fiul de preot ortodox, a fost ofițer în Armata Regală și veteran de război, a relatat România Liberă. După terminarea războiului s-a înscris la Facultatea de Drept, din Cluj, unde și-a manifestat sub diferite forme opoziția față de regimul politic instaurat în țară. Din acest motiv, în primăvara anului 1948, a fost dat în urmărire pe țară. Pentru a scăpa de arestare, el s-a refugiat în Munții Apuseni, în zona Vârfului Capra, situat în apropiere de comuna Întregalde, unde a pus bazele unui grup de rezistență armată anticomunistă, creându-și rețele de susținere în mai multe localități din zonă. La 3 aprilie 1949, după ce a fost ucis, a fost condamnat în contumacie de Tribunalul Militar din Cluj la 15 ani de muncă silnică.

Cea de-a doua victimă este Nicolae Moldovan, care, în timpul studiilor în Drept, la Cluj, s-a manifestat ca opozant anticomunist. Ca să evite arestarea, în august 1948 a dispărut de la domiciliu, alăturându-se lui Ștefan Popa. Cornel Pascu, fost învățător, a aderat la Organizația anticomunistă Frontul Apărării Naționale, condusă de maiorul Nicolae Dabija.

Ceilalți doi partizani care au fost luați prizonieri atunci au fost Ioan Scridon, care în septembrie 1949 a fost condamnat la moarte prin împușcare, sentință executată o lună mai târziu, și Alexandru Maxim, condamnat la muncă silnică pe viață și confiscarea averii. În 2 aprilie 1950 a fost scos din penitenciar de Securitatea din Cluj pentru cercetări suplimentare. În fapt, împreună cu alte persoane, a fost transportat undeva în județul Bistrița-Năsăud și ucis. Nu se cunoaște locul unde a fost înhumat.

Cercetările de la Cricău au fost efectuate de un colectiv de arheologi și istorici de la IICCMER și instituțiile muzeale colaboratoare (Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia și Muzeul de Istorie și științele Naturii din Aiud), alcătuit din Gheorghe Petrov, Marius Oprea, Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu și Horațiu Groza.