„Familie... soțul și soția care...” Extrasul nu e din vreun proiect de lege al „naziștilor”, „habotnicilor” sau „pupătorilor de moaște”, cum îi numesc așa-zișii progresiști pe cei din Coaliția pentru Familie, ci, dimpotrivă, este redactat și asumat de un reprezentant de frunte al taberei care abia și-a privit șeful plecând când au hotărât să nu susțină modificarea Constituției.

Recentul scandal din Uniunea Salvați România, terminat deocamdată prin plecarea lui Nicușor Dan din partid, a avut ca scânteie definirea în Constituție a căsătoriei ca fiind uniunea dintre un bărbat și o femeie. Evident, a fost doar o scânteie, tensiunile acumulate fiind de  mai multe feluri. Totuși, cuvinte ca „familie” și „căsătorie” sunt în mai toate partidele prilej de dispută. USR nu face notă discordantă, dar aici se va impune o ”decizie a tăcerii” privind subiectele care ating sensibilități. Până când?

 

Iulian Bulai, căsătorit, tatăl unui copil

 

Deși are numai 29 de ani, Iulian Bulai are un cv impresionant, cu școli în  țară și în afară, toate urmate, așa cum recunoaște chiar el, cu mari eforturi pentru a se întreține singur. Mai toate au legătură cu educația creștină, iar el își începe propria descriere cu: ”Numele meu este Iulian Bulai. Am 29 ani, sunt căsătorit şi am un copil. Sunt de profesie artist cu specializare în diplomaţie culturală şi relaţii internaționale.”

De anul trecut este deputat USR de Nemț. În timpul scandalului ”OUG 13 #rezist” a fost foarte activ, participând la mai mullte proteste, chiar și în Parlament. El este unul dintre cei care au purtat afișe cu ”Rușine!” în timpul unei conferințe de presă a fostului ministru al Justiției, Florin Iordache.

Dar când Legea Parteneriatului Civil (recunoașterea căsătoriei civile și pentru persoanele de același sex) a ajuns la Camera Deputaților, Iulian Bulai s-a abținut la votul din Comisia pentru egalitate de șanse, unde Bulai este vicepreședinte. Legea a primit aviz negativ, dar merge în plen.

Din aceste câteva exemple rezultă că Bulai este conservator, într-un partid care se declară profund progresist.

FOTO: Deputatul Iulian Bulai la un protest față de fostul ministru al Justiției, Florin Iordache

 

Legea adopțiilor

 

Acum câteva zile, Iulian Bulai a pus pe blogul său, în dezbatere, proiectul ”Legea Adopției”. Deputatul spune că va trimite proiectul colegilor săi, pentru a obține susținere și, pe 15 iunie, va organiza și o masă rotundă în care va prezenta proiectul.

Deputatul a făcut un anunț scurt pe Facebook și presa a preluat din el doar că se va scurta termenul de adopție, de la declararea copilului ca potențial adoptat la înscrierea definitivă la instanța de judecată.

Dar mai sunt câteva elemente care merită discutate, dar nimeni nu a citit proiectul. Astfel, la articolul al doilea, care definește termenii folosiți în Lege, se spune care sunt persoanele care pot adopta copii. Nu se face specificația dacă e vorba doar de adopțiile naționale sau și de cele internaționale, nu se spune ce se va întâmpla dacă se va modifica vreun articol din Codul Civil, cum ar fi cel aflat în dispută chiar acum, la Curtea Constituțională.

Până la acest articol, mai trebuie spus că Legea are câteva principii, unul dintre ele fiind inedit: ” principiul continuităţii în educarea copilului, ţinându-se seama de originea sa etnică, religioasă, culturală şi lingvistică”.

FOTO: Deputatul Iulian Bulai în campania electorală

 

„Soțul și soția”

 

Reproduc din proiectul de lege:

”Art. 2.– În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

(...)

d) adoptator – persoană sau familia care a adoptat în condiţiile prezentei legi;

e) potențial adoptator – persoană sau familie care a obținut atestatul pentru adopție în condițiile prezentei legi;

f) familie adoptatoare - soţul şi soţia care au adoptat în condiţiile prezentei legi;

g) familie potențial adoptatoare – soțul și soția care au obținut atestatul pentru adopție în condițiile prezentei legi (...)”

 

După cum se vede, sintagma din lege ”familie adoptatoare” nu va fi influențată de modificări ale Codurilor sau de apariția altor legi, ea fiind unică în legislație și nicio altă definire a familiei, căsătoriei sau concubinajului nu o atinge.

 

Adopțiile internaționale

 

Legea, parcursă de mine pe ”repede înainte” chiar instituie niște proceduri mai rapide și mai eficiente pentru adopție, păstrând destule drepturi și părinților biologici și dând organelor statului multe responsabilități. Impune controale severe la acordarea statutului de ”familie potențial adoptatoare”, de la cele medicale la cele care țin de cazier de violență în familie sau decădere din drepturi parentale anterioare.

Un alt punct interesant este că Legea ar deschide din nou posibilitatea adopțiilor internaționale, subiect controversat în România și abandonat ipocrit după declanșarea unor scandaluri la începutul anilor 2000.

La articolul 42 se stabilesc primele reguli de urmat:

„Adopția internațională a copilului cu domiciliul în România de către o persoană/familie cu domiciliul în state semnatare ale Convenției de la Haga poate fi încuviințată numai pentru copiii care se află în evidența R.N.A. (Registrul Național de Adopții, unde vor fi însciși copiii potențiali de adoptat n.n.) și pentru care nu au fost identificate familii de adopție națională în următoarele condiții:

a) poate fi adoptat internațional orice copil pentru care nu s-a identificat un adoptator sau o familie adoptatoare cu domiciliul în România, într-un termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a admis cererea de deschidere a procedurii adopției;

b) adopția este permisă persoanelor/familiilor atestate ca fiind apte să adopte, care au domiciliul în statele semnatare a Convenției de la Haga.”

Proiectul este aici ambiguu. Întrebarea care rămâne este dacă regulile din țările de unde provin familiile care adoptă prevalează în fața celor instituite de prezenta lege sau dacă o familie din străinătate trebuie să respecte amândouă seturile de reguli pentru a adopta un copil român?

Legea este departe de adoptare, nici nu a ajuns la momentul depunerii la Parlament, dar e un material pe care se poate discuta, mai ales că proiectul a fost redactat cu sprijinul unor organizații civice. Este clar că, pentru a primi sprijin la vot, Iulian Bulai va fi presat de diverși colegi, de organizații de tot felul. O va schimba înainte de depunerea în Parlament?

Proiectul integral poate fi citit AICI