Magistrații de la Tribunalul Cluj, au decis ca dosarul fostului patron al Universității Cluj, Florian Walter, să fie trimis la Curtea Constituțională. Judecătorul de cameră preliminară, a sesizat Curtea Constituțională cu privire la mai multe articole din OUG-ul privind activitatea ANAF și un alineat din Codul de procedură penală. Acestea se referă la inspectorii fiscali detașați la parchete care nu pot întocmi anumite acte procedurale.

Conform judecătorilor clujeni, un astfel de inspector, care a  a întocmit un raport pe baza căruia este acuzat omul de afaceri,  ar fi încălcat procedurile Codului Penal, scrie clujust.ro.

Judecătorul de camera preliminară de la Tribunalul Cluj din dosarul fostului patron al Universităţii Cluj, Florian Walter, a sesizat Curtea Constituţională cu privire la mai multe articole din OUG-ul privind activitatea ANAF şi un alineat din Codul de procedura penală. Acestea se referă la inspectorii fiscali detaşaţi la parchete. Un astfel de inspector a întocmit un raport pe baza căruia este acuzat omul de afaceri, scrie clujust.ro.

Minuta încheierii penale din 24 februarie, a fost publicată pe site-ul  oficial al instanței: ”În baza art.29 alin.4 din Legea nr.47/1992, sesizează Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.3 alin.3,4, art.4 alin.9, 11 şi 13 din OUG nr.74/2013 şi art.172 alin.10 Cod procedura penală, invocată de către inculpatul Walter Florian”

Obiectul excepţiei îl constituie următoarele articole din Ordonanţă de urgenţă nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative:

    Art. 3 alin. (3) „ În cadrul structurii centrale a Direcţiei generale antifraudă fiscală funcţionează pe lângă structurile de prevenire şi control Direcţia de combatere a fraudelor, care acordă suport tehnic de specialitate procurorului în efectuarea urmăririi penale în cauzele având că obiect infracţiuni economico‐ financiare. În acest scop inspectorii antifraudă din cadrul acestei direcţii sunt detaşaţi în cadrul parchetelor, în condiţiile legii, pe posturi de specialişti”

    Art. 3 alin. (4) „ În exercitarea atribuţiilor de serviciu, inspectorii antifraudă din cadrul Direcţiei de combatere a fraudelor efectuează, din dispoziţia procurorului: a) constatări tehnico‐ştiinţifice, care constituie mijloace de proba, în condiţiile legii; b) investigaţii financiare în vederea indisponibilizării de bunuri; c) orice alte verificări în materie fiscală dispuse de procuror.”

    Art. 4 alin. (9) „În scopul efectuării cu celeritate şi în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor economico‐financiare, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală, inspectorii antifraudă din cadrul Direcţiei de combatere a fraudelor îşi vor desfăşura activitatea în cadrul parchetelor, prin detaşare”.

    Art. 4 alin. (11) „Numirea inspectorilor antifraudă în cadrul Direcţiei de combatere a fraudelor se face prin ordin al preşedintelui Agenţiei, cu avizul vicepreşedintelui Agenţiei care conduce Direcţia generală antifraudă fiscală şi al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar detaşarea acestora în funcţii se face prin ordin comun al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al preşedintelui Agenţiei.”

    Art. 4 alin. (13) „Detaşarea încetează înaintea împlinirii perioadei prevăzute la alin. (12) prin revocarea din funcţie dispusă prin ordin comun motivat al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al preşedintelui Agenţiei”.

De asemenea, obiectul excepţiei îl constituie art. 172 alin. (10) din Codul de procedura penală: ”Constatarea este efectuată de către un specialist care funcţionează în cadrul organelor judiciare sau din afară acestora.” În concret, se contesta imparţialitatea inspectorului fiscal detaşat la DIICOT Cluj, care a întocmit raportul de contatare din 16 iulie 2015, ale cărui obiective trasate au vizat transferul a 15 fotbalişti de la clubul de fotbal U Cluj la Petrolul Ploieşti, în luna iunie 2012, anume dacă tranzacţiile au fost artificiale şi care ar fi elementele care conduc la această concluzie, analiză situaţiei economico-financiare a celor două cluburi de fotbal anterior şi ulterior efectuării transferurilor, consecinţele generate de aceste transferuri, dacă s-a cauzat un prejudiciu, în dauna căror persoane fizice/juridice şi în ce ar constă acesta.

Aceşti inspectori antifraudă sunt detaşaţi de la Ministerul Finanţelor la Ministerul Public la parchetele de pe lângă instanţele de judecată în baza ordinului comun al Ministerului Public şi Ministerului Finanţelor Publice nr. 343/C/222/2014, modificat prin ordinul comun nr. 397/C/236/2015, în acest mod fiind detaşat şi inspectorul, devenit specialist antifraudă,care a efectuat rapoartele de constatare din prezentul dosar.