Premierul Victor Ponta a fost sâmbătă primul invitat al emisiunii „Lumini și umbre”, moderată de Dan Andronic, director general al EVZ, și difuzată de B1 TV. „Evenimentul zilei” vă prezintă cele mai importante momente ale dialogului dintre cei doi.

Dan Andronic: Domnule prim-ministru, Victor Ponta, în ultima perioadă ați avut ocazia să vedeți mai multe umbre decât lumini. Ați depășit șocul pierderii alegerilor?

Victor Ponta: Aș minți să spun că a fost un șoc. Intri într-o competiție, am intrat cu dorința de a o câștiga, dar nu era ceva de la sine înțeles, când intri într-o competiție atât de importantă. Bineînțeles că important pentru mine a fost efectul asupra celor apropiați, celor dragi.

D.A : Pentru ei a fost un șoc?

V.P. : Au suferit mai mult decât mine. În al doilea rând, se iau niște decizii legate de viața personală și cariera politică, pe care trebuie să le iei înțelegând care sunt efectele unei campanii electorale și ale unui eveniment atât de important.

D.A: V-ați gândit să demisionați? Să re nunțați la politică?

V.P.: Categoric da (...)

D.A: Nu a trecut foarte mult timp. Au trecut 6-7 săptămâni de la acele momente. V-ați gândit de ce ați pierdut?

V.P.: E încă devreme. Anumite lucruri le-am înțeles. Dar altele încerc să le înțeleg cât mai bine. Este ca la o competiție sportivă. De ce ai pierdut meciul? Te uiți încă o dată, discuți cu oameni și vezi ce ai greșit. În niciun caz nu cred că a fost o conspirație mondială sau nu știu...

D.A: Sau, cum a zis Dragnea, nu v-au vrut americanii...

V.P.: Nu a zis niciodată Dragnea așa ceva pentru că știa și el că nu asta a fost campania (...)

D.A: Între turul I și II v-a spus cineva că o să pierdeți alegerile?

V.P.: Nu prea. Nu.

D.A: Cei din jurul dvs. n-au intuit ceea ce se întâmpla? Începuse acel scandal cu votul din Diaspora. Lucrurile căpătau o anumită dinamică.

V.P.: Nu mi-a spus nimeni că nu o să câștig. Am avut analize, am înțeles și semnificația votului pe Diaspora, și a dezbaterilor televizate. Cred că e încă prea devreme ca să spun că am o analiză perfectă, clară a momentului electoral. Am o analiză a ceea ce mi-am dorit cel mai mult. Am spus mereu că îmi doresc să avem o țară în care principalii oameni politici, atât președintele, cât și premierul, să încerce să lucreze împreună. Nu era un lucru ușor nici dacă eram eu președinte, pentru că urma să vină cineva ca premier și, chiar dacă venea cineva apropiat de mine, colaborarea nu e niciodată simplă. Asta a fost dorința mea legată de raporturile de putere. De aceea, imediat după ce președintele Iohannis a depus jurământul, pe 21 decembrie, într-o duminică, luni ne-am văzut. A fost inițiativa domniei sale și a mea.

D.A: Cine a sunat pe cine?

V.P.: Eu l-am sunat pe Klaus Iohannis în seara de 16, la o oră după momentul în care am văzut prezența la vot, am știut că am pierdut alegerile. N-am așteptat numărătoarea. Era foarte clar că o prezență atât de mare înseamnă o mobilizare de vot împotriva favoritului. L-am sunat, l-am felicitat. Ne-am văzut pe 22 decembrie. Miam cerut scuze, dacă în campanie ne-am lovit, atacat.

D.A: În mod cert v-ați lovit sau atacat.

V.P.: Mult mai puțin ca în alte campanii.

D.A: Poate fi doar o problemă de perspectivă.

V.P.: Corect. Haideți să lucrăm împreună. Eu vreau să lucrăm împreună. Eu nu am niciun fel de resentiment, ba chiar am respect și pentru cel pe care îl înving într- o competiție și pentru cel care mă învinge într-o competiție. Acum știu că tema numărul 1 este: de ce nu ne certăm? Președintele cu primul-ministru? Eu cred că e foarte bine că se întâmplă acest lucru. Nu o să fie mereu acest lucru, nu o să fim mereu de acord, dar să încercăm să punem la un loc niște energii și oameni. E un lucru fără precedent. Încerc să vă spun, că sunteți și analist politic. E prima dată în România când, printr-o conjunctură, 6 milioane de români, care l-au votat pe Klaus Iohannis, sunt reprezentați, la nivel politic, prin președinte și 5 milioane de români, care m-au votat pe mine, sunt și ei reprezentați prin premier. De obicei, învingătorul ia tot. În 2004, cei care l-au votat pe Adrian Năstase s-au trezit nereprezentați, ca și cei care, în 2009, l-au ales pe Mircea Geoană.

D.A: Și atunci a existat o defecțiune la nivel politic. Pentru că guvernul depinde de o majoritate parlamentară, iar alegerea președintelui României este un alt proces electoral, are o altă semnificație. Președintele ales încearcă întotdeauna să-și impună guvernul. Încă aveți o majoritate solidă. O vedeți rezistând până în 2016? Sunteți chiar atât de optimist?

V.P.: Nu sunt optimist. Dar da, cred că va rezista fără mari probleme această majoritate până la alegerile din 2016. E bine pentru toată lumea. Pentru noi că ne ducem la bun sfârșit mandatul, acum nu că aș da sfaturi colegilor din Opoziție, și pentru ei ar fi bine să nu vină nepregătiți la guvernare și fără să aibă legitimitatea votului. Eu am această legitimitate în urma votului din 2012, din decembrie (...)

„Confl ictul cu dl. Geoană a apărut după ce nu l-am desemnat ministru de Externe”

Premierul Victor Ponta a vorbit despre tensiunile din interiorul PSD, despre atmosfera după pierderea alegerilor prezidențiale și despre cum vede evoluția partidului în anii următori

Dan Andronic: Hai să vorbim de voturile din Diaspora pentru că, până la urmă, acel proces electoral a contat enorm în formarea unui val de nemulțumire la adresa guvernului pe care îl conduceți, la rezultatul votului. Cunoașteți reverberațiile din țară și ceea ce s-a întâmplat. S-a spus că ați blocat, în mod premeditat, românii să voteze și ați avut chiar oameni din interiorul PSD, care s-au dus la DNA: Vanghelie și Mircea Geoană.

Victor Ponta: N-au zis-o înainte...

D.A: Nu au spus. E adevărat, este un punct în favoarea dvs. Nu știu ce au declarat la DNA.

V.P.: Dacă erau în PSD, dacă nu îi dădeam afară, nu spuneau nici acum.

D.A: Din punctul dvs. de vedere ce trebuia făcut pentru ca Victor Ponta să câștige alegerile?

V.P.: Eu nu știu dacă le câștigam sau le pierdeam. Ne-am organizat foarte prost pentru votul din Diaspora: în sensul că Guvernul României, eu, ministrul de Externe, toți ceilalți, dintr- un calcul greșit, am spus că e nevoie de același număr de secții ca în 2009. Atunci a fost o mare emulație Mircea Geoană vs. Traian Băsescu. Dacă vin cu 10.000, 20.000, 50.000 de oameni în plus nu o să fie nicio problemă. Au venit cu 200.000 de oameni în plus, am fost total depășiți. Ideea că am anticipat în vreun fel să blochez... am crezut că vom lua și noi multe voturi în Diaspora. (...) Știți care a fost greșeala noastră, a guvernului, poate că asta ar fi fost o soluție mult mai bună? În România alegerile sunt organizate de Autoritatea Electorală Permanentă, nu de guvern. Că noi punem jandarmi, e altceva. Alegerile au fost organizate de AEP, nu a fost nici o problemă, nu a existat nici o acuzație, nici un vot furat, nimic. AEP are mai puțin un profil politic, cred că președinta e numită de mulți ani... În momentul în care votul din Diaspora a fost organizat de Ministerul de Externe, care nu are competențe și nu se ocupă de așa ceva... MAE se ocupă cu politica externă, nu cu voturi (...)

D.A: Se puteau suplimenta secțiile de vot?

V.P.: Cred că orice jurist vă va spune: să schimbi regulile între cele două tururi este împotriva tuturor practicilor internaționale.

D.A: Și care ar fi fost riscul?

V.P.: Contestarea alegerilor de către cei care nu s-au calificat în turul doi. Și eu știu sigur și cine contesta: Monica Macovei (...).

D.A: Ați decis să continuați ca președinte PSD și primministru, v-ați oferit demisia în interiorul partidului. V-a fost refuzată.

V.P.: Nu, nu a fost chiar așa melodramatic: eu insistam cu demisia, ei...

D.A: N-a fost ca-n CPEx.

V.P.: Nici vorbă. Pur și simplu le-am spus: „Hai să ne gândim cum e mai bine!”. Din punct de vedere personal, poate e mai bine să îmi spuneți să plec. Stau mai mult cu familia. Dacă vorbim politic, spuneți-vă părerea și, la sfârșit, luăm o decizie. Și aici, inclusiv părerea domnului Vanghelie și a domnului Geoană a fost să rămân premier și șef al partidului.

D.A: Și de ce nu ați plecat, pur și simplu, fără să le mai cereți punctul de vedere?

V.P.: Pentru că opțiunea mea este că atunci când ajungi într- o funcție așa de importantă – funcția de premier – deja nu mai este o jucărie a ta. Ajungi acolo cu sprijinul a foarte mulți oameni și ideea că te superi și îți iei jucăriile și pleci acasă este o chestie neserioasă, mai ales pe termen mediu și lung. Ori, sunt momente în care trebuie să pleci, dar nu există din punctul meu de vedere: „Da, m-am supărat, vreau să plec”. Pentru PSD, plecarea mea ca președinte, PSD-ul putea să gestioneze, dar din funcția de premier, știind cu siguranță că nu vom mai fi la guvernare, era un fel de-a spune: „După mine, potopul!”. Eu am o datorie față de cei care m-au votat și care ar spune: „Noi team votat, tu te-ai supărat și ai plecat”!.

D.A.: Din cealaltă perspectivă, e un examen important, pe care, ca om politic, l-ați pierdut. Undeva trebuie să existe și un decont. Cum plătește PSD-ul faptul că a pierdut alegerile prezidențiale?

V.P.: Prin faptul că, și asta e o componentă a votului din 16 noiembrie, puterea este împărțită și va fi și mai mult. În sensul în care, dincolo de faptul că liberalii au președinte, stânga are premier, toate deciziile majore ale anului 2015 și ale lui 2016 se vor lua, dacă se vor lua, bipartizan. Schimbăm Constituția: nu o poate schimba PSD, nu o poate schimba PNL, o schimbăm împreună. Facem o nouă lege electorală, nu poate să o facă PSDul... sau poate, că avem majoritate, dar nu vreau! Mesajul din 16 noiembrie este: „Domle, nu faci legea cum vrea majoritatea, ci discuți cu PNL!”. Schimbăm legea finanțării partidelor. Ce facem cu Codul fiscal? Îl adop tăm împreună sau nu îl mai adoptăm. Ce facem cu Master Planul pe Transport? Ce facem cu Legea redevențelor? Ce facem cu exploatările de resurse naturale, inclusiv gaze de șist, aur... Dacă vreți, decontul politic este că puterea se exercită obligatoriu printr-un tip de acord politic. Iar mesajul pe care l-a dat Klaus Iohannis prin faptul că în prima săptămână din ianuarie a zis: „Vreau să facem un pact!”, e adevărat pe o temă mai puțin controversată, e în sensul acesta (...)

„Nu cred că PSD se va scinda”

D.A: Dar cum a apărut conflictul cu Marian Vanghelie și Mircea Geoană? Au vrut să vă ia locul? Au vrut să guverneze cu PNL-ul, să rupă PSD-ul? Ce s-a întâmplat? Unde?

V.P.: Conflictul cu domnul Geoană a fost legat de faptul că nu l-am desemnat pe el ministru de Externe, l-am desemnat pe domnul Bogdan Aurescu.

D.A: Ca să reformulăm: conflictul cu domnul Mircea Geoană a început din faptul că a vrut să îl numiți ministru de Externe și dvs. nu ați vrut? E bine să fim exacți.

V.P.: A plecat din faptul că s-a oferit să mă sprijine din această calitate și eu l-am preferat pe Bogdan Aurescu.

D.A: De ce l-ați preferat pe Bogdan Aurescu, lui Mircea Geoană?

V.P.: Pentru că am o părere foarte bună despre Bogdan Aurescu. Putea și trebuia să fie ministru de Externe de foarte mult timp. Cred că, în contextul 16 noiembrie – nu doar votul din Diaspora – vorbesc de contextul politic, a fost un mesaj foarte clar al angajamentului nostru față de parteneriatul cu SUA, față de parteneriatele noastre strategice. E o persoană pe care o cunosc foarte mult, a cărei capacitate profesională n-a pus-o nimeni la îndoială (...)

D.A: Domnule prim-ministru, această emisiune este înregistrată. În „Evenimentul zilei” de mâine (joi, 15 ianuarie- n.a.) apare o știre pe care vă ofer privilegiul să o citiți înainte.

V.P.: Când îmi spuneți de „Evenimentul zilei”, întotdeauna am emoții.

D.A: Știrea cred că o să vă dea emoții. Nu, nu apăreți, dacă asta era îngrijorarea. Este vorba despre faptul că, potrivit unor surse din DNA, domnul Viorel Hrebenciuc a făcut un denunț împotriva lui Mircea Geoană, din arest. Este vorba de un denunț în care dă informații despre modul în care a fost finanțată campania din 2009, cu referire la acel dosar de care ați auzit, Mircea Geoană - Ioan Niculae. Domnule prim-ministru ce părere aveți? Este o știre importantă pentru PSD, nu?

V.P.: Oricum, nu știu de acest lucru și chiar dacă aș ști nu aș mai comenta pentru că m-am învățat minte, ca să spun așa. Cât timp voi fi prim-ministru nu voi mai face niciodată vreun comentariu legat de vreun dosar, cu atât mai puțin legat de foști colegi (...)

D.A: Mircea Geoană a anunțat săptămânile trecute că urmează să pregătească un nou PSD. A vorbit de 10 - 25, 35 de parlamentari care ar pleca împreună cu el și despre formarea unei noi coaliții Stânga-Dreapta. Vă e teamă de scindarea PSD?

V.P.: Nu. Nu cred că PSD se va scinda pe linia domnului Geoană, a domnului Vanghelie sau pe alte linii. Altceva trebuie însă să facă PSD, cu mine lider sau fără mine lider, dar tot trebuie să facă. Și anume să dea niște semnale foarte clare, dar cu perseverență. În decembrie, am aprobat toate cererile de ridicare a imunității, acum însă perseverența este esențială. Doamne ferește!, vor fi în februarie, în martie, în aprilie asemenea cereri, trebuie să votăm de fiecare dată „pentru”. Să schimbăm statutul partidului, că de aceea avem întâi Consiliul Național și după aceea Congres, că întâi faci regulile și după aceea competiția, nu invers. Să schimbăm la statutul partidului și să spunem foarte clar ce se întâmplă cu un lider al partidului pentru care începe urmărirea penală, ce se întâmplă dacă este arestat preventiv, ce se întâmplă dacă e trimis în judecată, ce se întâmplă dacă e condamnat. Până la urmă, dl. Hrebenciuc, când a fost arestat preventiv, și-a dat demisia el din Parlament, pentru că a vrut. Noi nu aveam un mecanism care să spună „ești arestat preventiv, ești automat exclus din partid”.

D.A: Bine, dar acolo era vorba de ridicarea imunității…

V.P.: E altceva, de-asta spun, trebuie să punem în statut niște mecanisme automate, să nu mai fie vorba „domnule, X are un dosar penal și este prieten cu mine, nu-l sancționăm, Y e dușman cu mine și îl sancționăm automat”. Nu, e un mecanism automat prin care să știi că atunci când faci politică și ai o anumită funcție, că într- o anumită fază a procesului penal, pentru fapte de corupție sau fapte legate de serviciu, îți asumi într-un fel prezumția de vinovăție. Când ești om politic funcționezi cu prezumția de vinovăție.

D.A: Nu este un mecanism care va face un PSD mai curat, dar mai mic? Pentru că sunt zeci, sute de parlamentari, președinți de consilii județene care au probleme cu legea.

V.P.: Vor veni alții în locul lor. Problema noastră e alta.

D.A: Pe parcursul unui ciclu electoral, nu cred că pot fi înlocuiți…

V.P.: Ba da, pentru că resursele noastre umane sunt suficient de mari. În momentul în care noi spunem că facem o curățenie de acest tip, nu spun că cineva e vinovat, ci în primul rând al partidului, eu nu cred că vom pierde un vot din cele cinci milioane. Cei care ne votează pe noi spun „asta e foarte bine” (...)

„Primarii care au schimbat partidul nu-și vor pierde mandatele”

Șeful Guvernului i-a liniștit pe aleșii locali care au profi tat de ordonanța privind traseismul. Majoritatea parlamentară nu va permite ca ei să aibă de suferit

Dan Andronic: Cum veți rezolva problema celor 17% din primari care și-au schimbat partidul în urma ordonanței pe care ați dat-o? Deci vorbim de peste 500 de primari... Se vorbește despre pierderea mandatului, asta înseamnă că vom avea alegeri anticipate, la nivel local?

Victor Ponta: Vom avea alegeri în 2016. Decizia CCR este destul de clară din acest punct de vedere, efectele urmează să fie stabilite de către Parlament. Cred că a fost o situație specială legată de USL, de faptul că toți acei primari candidaseră pe USL și după aceea USL-ul s-a rupt. Și acum avem prin această decizie a Curții Constituționale o interdicție foarte clară pentru viitor. Problema e următoarea, cred că pasul la fel de important ar fi ca, după aceea, prin modificarea constituțională de data asta, să ducem acest principiu legat de aleșii locali și la parlamentari, pentru că nu poți să ai două tipuri de reguli pentru două categorii.

D.A: Știți cum e, a fost o situație specială, dar până la urmă marele beneficiar a fost PSD-ul...

V.P.: Era normal...

D.A: A primit 404 de primari, 34 au migrat la partidul d-lui Tăriceanu, 14 la UNPR și 43 independenți. Toți ceilalți au pierdut, nu au avut de câștigat.

V.P.: Din câte știu eu și PNL-ul a primit primari de reședință de județ.

D.A: Deci spuneți că nu își vor pierde mandatul de primari?

V.P.: Nu.

D.A: Parlamentul va avea grijă, cu majoritatea pe care o conduceți...

V.P.: Principiul stabilit de Curtea Constituțională este un principiu de care vor beneficia toți, în sensul că nimeni niciodată nu o să mai poată schimba această regulă în viitor și s-ar putea ca celor de la PNL să nu le placă acest lucru.

D.A: Un subiect, care sunt sigur că nu o să vă placă, e problema doctoratului. Am văzut că ați dat foarte multe răspunsuri în ultima vreme. Sunt convins că, în ultimii trei ani, v-ați gândit de multe ori dacă nu ar fi trebuit să faceți acest gest (de renunțare) încă de atunci.

V.P.: Nu l-am făcut pentru că cineva în care am foarte multă încredere a venit și mi-a spus: „Uite, Victor, sunt oameni care spun și te critică că trebuie să-ți dai... să renunți la doctorat. Dacă vei renunța la doctorat exact aceiași oameni te vor critica de ce ai renunțat la doctorat...

D.A: Păi oricum ați făcut-o după trei ani...

V.P.: Numai un pic. La un moment dat, după 16 noiembrie, nu am mai avut încredere în acel om și am anunțat: „Vreau să renunț la doctorat, să închid odată această poveste din urmă cu atâția ani!”. Și s-a întâmplat exact ce mi s-a spus: exact cei care mi-au spus să renunț la doctorat mi-au spus acum că nu am dreptul să renunț la doctorat. Vreau să explic foarte clar, pentru că știu că este un subiect care este zilnic subiectul zilei la B1 TV, nu știu dacă la „Evenimentul zilei”. Din punct de vedere juridic, penal, am câștigat la Curtea Supremă, nu mai există vreo altă cale, să mă autodenunț, dar nu știu pentru ce. Din punct de vedere administrativ, s-a încheiat la Comisia Națională, nu am cum să renunț. Din punct de vedere strict legal, se putea face doar prin renunțarea mea. Reacția a fost extrem de virulentă.

D.A: Da, pentru că ați dat o ordonanță de urgență prin care reglementați modul prin care puteți renunța...

V.P.: Nu doar eu, oricine...

D.A: Păi da, dar mai erau alte cazuri? Mai știți pe cineva? A fost întrebat și ministrul Educației și n-a știut... Mai dați-ne un singur exemplu.

V.P.: Cu siguranță, după reacția la adresa mea, nu va mai exista nimeni. Motiv pentru care m-am lămurit că acest subiect va rămâne cât timp voi face politică, orice voi face, va rămâne (...)

D.A: Ca doctor în drept, ați devenit avocat fără examen, doar în baza titlului de doctor. Acum sunteți prim-ministru, ați dat ordonanța de urgență prin care puteți renunța la acel titlu de doctor, renunțând la titlul de doctor în drept trebuie să renunțați și la cel de avocat? (...)

V.P.: Dați-mi voie să nu intru în asemenea speculații pentru că voi aștepta în primul rând să văd cum iese forma legii din Parlament, ce spune Curtea Constituțională, înțeleg că voi fi un caz pentru Curtea Constituțională încă o dată, am mai fost de vreo două ori. Mi-e foarte clar că doar în secunda în care nu voi mai avea o poziție publică, poate că atunci, acest subiect nu va mai fi interesant.

D.A: Dar vă apasă...

V.P.: Bineînțeles că mă apasă pentru că despre Curtea Penală Internațională nu a scris nimeni în România, în afară de mine, o teză de doctorat...

D.A: Ați spus un lucru important. Deci teza de doctorat ați scris-o dvs?

V.P.: Am scris-o eu...

D.A: Nu ați avut niciun ajutor din exterior?

V.P.: În sensul în care evident că m-am consultat, am citit multe alte cărți...

D.A: În sensul că nu v-a scris-o altcineva...

V.P.: Nu, nu mi-a scris-o altcineva, nu se punea așa problema, se punea problema de faptul că celelalte lucrări pe care le-am consultat și pe care le-am indicat la final, de acolo a luat dl. Funeriu lista, din ce am pus eu, evident că le consultasem. Dar, încă o dată, sunt multe lucruri din trecut pe care nu ai cum să le mai faci altfel. Mi-e foarte clar că, ceea ce puteam să fac, am făcut.

D.A: Putem spune că aveți un pact de coabitare cu președintele Klaus Iohannis?

V.P.: Nu. Avem, categoric în aceste prime 20 de zile, sau 25 de zile, o colaborare așa cum ar fi normal să existe între președintele țării, oricum îl cheamă, și primul-ministru, oricum îl cheamă. Și cum nu a existat în cele două mandate ale președintelui Băsescu.

D.A: Deci pe domnul Klaus Iohannis nu îl vedeți căutând o soluție imorală ca să schimbe Guvernul?

V.P.: Nu. Categoric, nu. Nu cred așa ceva.

„Doamna Nuland mi-a spus să lucrăm împreună, președinte, prim-ministru”

Șeful Guvernului a dezvăluit că SUA privesc cu ochi buni relația de colaborare cu președintele Klaus Iohannis

Dan Andronic: De ce s-a ales tocmai acest Pact pentru Apărare. Pactul pentru Educație exista, dar nu a mai ținut nimeni cont de el. Pact pentru Sănătate, acum dvs. cereți un consens pe infrastructură...

Victor Ponta: Cred că cel cu Apărarea vine într-un context regional(...) și mai avem cheltuielile celelalte cu Afganistanul, însă, în același timp, de când sunt prim-ministru am încheiat un program foarte important început de Călin Popescu Tăriceanu, avioanele Spartan, am semnat contractul pentru F16, la sfârșitul anului viitor vor veni, deci sunt niște programe de înzestrare importante de care Armata Română avea nevoie. Spun încă o dată chestiunea cu Master Plan-ul, niciodată România nu a avut un master plan de transporturi. A avut diverse strategii, fiecare ministru desena pe...

D.A: Știți cum e: am avut la hărți... Noi nu mergem cu mașina pe hărți.

V.P.: Nu, nu, nu. Stați un pic. Eu nu vorbesc de hărți făcute de miniștri. Eu vorbesc de Master Plan - care este un document oficial elaborat de cea mai mare companie din lume, o companie americană, agreat de Comisia Europeană, și care spune: „Oameni buni, oricine ar fi prim-ministru, oricine ar fi ministru al Transporturilor, voi în următorii 10 ani faceți aceste drumuri expres și aceste autostrăzi!”. De ce este esențial să discutăm, pentru că în mod normal eu pot adopta o hotărîre de guvern mâine și să avem Master Plan. Am zis nu. Mergeți, domnul Rus, în Parlament, eu mă duc să mă văd cu doamna Gorghiu, cu domnul Blaga, i-am prezentat președintelui Iohannis, pentru că avem în față, și cred că toți vă amintiți, nenumărate exemple de proiecte începute și moarte în fașă. Autostrada Transilvania probabil că este cel mai cunoscut dintre ele, dar și Comarnic- Brașov, și altele. Deci dacă noi nu semnăm acuma, eu zic că planul nostru nu trebuie schimbat, dacă cei din opoziție zic că drumul ăsta e mai logic, mai bine să-l ducem prin altă parte, dar noi trebuie să semnăm, acum, că 10 ani astea sunt drumurile. Pentru că dacă eu încep și fac 10 kilometri dintr-un drum, după aceea vine PNL și face (...)

D.A: Suntem ca într-un joc de Lego.

V.P.: De aceea avem o bucățică lângă Cluj și o bucățică...Uitațivă, acum, cum este de la Nădlac la Sibiu! Tot așa. De abia am reușit să le legăm. Mergi pe autostradă, te dai jos, iar mergi pe autostradă, iar te dai jos. Ori e o șansă extraordinară- an neelectoral, președinte de dreapta, prim-ministru de stânga-, să avem niște proiecte importante. La fel cred că un alt proiect - cel cu autostrăzile îl gestionez eu, ca prim-ministru, și cu ministrul Transporturilor - însă am vorbit cu președintele Iohannis despre proiectul legat de Educație. Am zis, domnule președinte, sunteți profesor, cunoașteți mai bine decât mine problemele(...) Haideți să facem - Președinte, Guvern, Parlament- o strategie serioasă de data asta, nu un document formal legat de Educație! E o fereastră de oportunitate. Cu cât ne apropiem mai mult de alegeri, cu atât capacitatea, sau dorința de dialog va scădea(...) D.A: Pe 22 ianuarie se împlinește un an de când Guvernul a semnat acordul cu Kaz- MunaiGaz privind datoriile Petromidia. Trebuia să încasăm 200 de milioane de dolari. În 4 decembrie, președintele Traian Băsescu a spus că plățile nu fuseseră efectuate. Au intrat cele 200 de milioane de dolari? V.P.: Nu, pentru că nu s-a finalizat procedura de vânzare a acțiunilor și de realizare a fondului de investiții de 1 miliard de dolari.

D.A: Păi și de ce nu s-a realizat fondul de investiții? Pentru că am avut campanie electorală?

V.P.: Nu pentru că am avut campanie. Pentru că n-a vrut nimeni să semneze nicio hârtie, niciun funcționar, pentru că au zis: „Domne, ne face Băsescu dosare!”.

D.A : Mi se pare ușor neserios la nivel de Guvern.

V.P.: Îmi pare rău, dar dacă ați fi în locul funcționarilor din ministere nu vi s-ar părea neserios.

D.A: Dar de ce, dacă respectă legea? Nu poate să le facă nimeni dosare și să-i aresteze pentru că respectă legea.

V.P.: Bun, e foarte greu să impui ceva unui funcționar public (...)

D.A: Mă întrebam dacă nu a intervenit același proces de frică și în cazul dvs.?

V.P.: Nu. Eu am adoptat legea, a fost adoptată de Parlament, după aia Curtea Constituțională ne-a dat-o înapoi, la sesizarea domnului Traian Băsescu, am adoptat hotărâre de guvern, deci nu se pune problema. Se pune problema că cele așa-zis 500 de milioane de dolari pe care le aveam de încasat, cred că din 2005, când au fost convertite în acțiuni de către Rompetrol, iar în primă instanță, noi am pierdut procesul...

D.A: Ce v-a spus doamna Victoria Nuland?

V.P.: Dincolo de partea stra tegică și confidențială, ca mesaj care poate fi transmis public, faptul că, da, să lucrăm împreună, președinte, prim-ministru. Să lucrăm pentru România. Nu s-a referit exact la ce anume, dar a zis, e foarte bine că lucrați împreună și că nu aveți în România povestea din trecut, când trebuia să sunăm în două locuri, tot timpul să facem noi pace între lideri. Să continuați în mod real și serios - știa foarte bine ultimele evoluții din Parlament și din partid - zona de anticorupție și să vă jucați rolul regional, și, din punctul ăsta de vedere, cred că a apreciat ceea ce am făcut pentru Republica Moldova, în special, anul trecut. Pentru că România, și în special Guvernul României, a fost anul trecut, probabil, cel mai mare investitor public în Moldova: gazoduct, microbuze, grădinițe și toate celelalte lucruri. Cam astea au fost principalele aspecte.

D.A: V-a afectat faptul că în opinia publică s-a indus ideea că sunteți un mincinos?

V.P.: Da, bineînțeles. La fel cum m-a afectat faptul că am citit peste tot că sunt comunist. Sunt și alte lucruri care m-au afectat la nivel personal. O spun încă o dată. Aia cu „Fă, Doina!” a fost o minciună. N-am zis acest lucru. Nu folosesc acest limbaj.

D.A: Dar cum i-ați spus?

V.P.: „Măi, Doina!” și de atunci sunt foarte atent să nu mai folosesc „măi”. Au fost niște lucruri care au fost absolut inventate. Asta e. Când faci politică îți asumi. E un preț pe care e normal să-l plătești.

D.A: Înțeleg că aveți de gând să plătiți „prețul” ăsta până în 2016?

V.P.: Am resursa de energie internă de a face niște lucruri pe care mi le propun. Ca proiect politic, vreau să duc la bun sfârșit mandatul de primministru și vreau ca să fie 5 ani de creștere economică neîntreruptă, 5 ani de creștere a pensiilor și a salariilor, 5 ani de creștere a fondurilor europene. Asta o să pun eu la partea cu plus.