Cum să vă păziţi de bacteriile "criminale" din spitale

Cum să vă păziţi de bacteriile "criminale" din spitale

O treime din infecţiile spitaliceşti sunt inevitabile. Restul pot fi prevenite dacă respectaţi igiena, ocoliţi secţiile-problemă şi anunţaţi medicii când aparatul la care sunteţi conectat nu e bine fixat.

Aproape jumătate din pacienţii din întreaga lume intră în spital cu o boală şi ies cu trei. Statisticile privind infecţiile intraspitaliceşti sunt sumbre: doar o treime din ele pot fi prevenite de personal prin "şmotru" şi respectarea protocolului sanitar, o treime sunt greu de evitat, chiar dacă regulile sunt respectate ca la carte, în timp ce o treime sunt inevitabile.

Deşi în orice colţ pot lua naştere focare de infecţii, secţiile de terapie intensivă şi cele de urologie au cel mai mare risc, iar stetoscopul, cateterele şi intubaţia sunt principalele "puncte de desfacere" a bacteriilor în organism.

Riscul creşte direct proporţional cu durata internării şi a intervenţiilor chirurgicale. Carantina se instituie în cazuri speciale: risc de pandemii şi bioterorism.

Ne puteți urmări și pe Google News

România, pe primul loc în Europa la infecţii în spitale

Infecţiile au explodat odată cu creşterea numărului de internări şi dezvoltarea metodelor de diagnostic. România se află pe primul loc în Europa la infecţii nosocomiale (intraspitaliceşti), cu peste 8.000 de cazuri raportate în 2010. Realitatea bate însă cifrele oficiale, atrag atenţia medicii.

"În loc să raporteze corect fie care infecţie, medicii ascund gunoiul sub preş, meteahnă moştenită din comunism, când nu puteam avea o ţară cu infecţii. Realitatea e că trăim într-o pulberărie în care se manevrează foc", spune dr. Nicolae Bacalbaşa, purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean din Galaţi, unde au murit recent doi oameni din cauza unei infecţii cu acinetobacter.

"Medicii nu raportează de frică, pentru că, ulterior, sunt strânşi cu uşa şi li se caută tot istoricul", atrage atenţia şi Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor.

Risc: operaţii lungi, obezitate şi imunitate scăzută

Cele mai frecvente sunt infecţiile cu fungi şi bacterii-infecţii respiratorii, tuberculoză, infecţii urinare, genitale, infecţii cu stafilococi şi acinetobacterii, gastroenterite. Apar în 48 de ore de la internare, la trei zile de la externare sau la 30 de zile de la o intervenţie chirurgicală.

"Riscul de îmbolnăvire creşte astfel: de la 6%, pentru o zi de spitalizare, la 15%, pentru trei zile de spitalizare şi de la 1,3%, în cazul unei operaţii de o oră, la 3,6%, în cazul unei intervenţii chirurgicale de trei ore. Riscul depinde şi de tehnica chirurgicală, dar şi de complexitatea ei, caz în care germenii ar putea migra foarte uşor pe tegumente", explică dr. Geza Molnar, medic epidemiolog şi consilier al ministrului Sănătăţii.

Alţi factori de risc sunt imunitatea scăzută, vârsta (bătrâni şi copii), obezitatea şi fumatul. Infecţiile se tratează cu antibiotice, însă, de cele mai multe ori, bacteriile devin rezistente la tratament, crescând perioda spitalizării şi riscul de deces.

Terapia intensivă, cea mai "păcătoasă" secţie

Secţiile de terapie intensivă şi cele de urologie sunt cele mai expuse, din cauza ventilaţiei mecanice care împrăştie microbi, respectiv "manevrării" urinei.

"Urologia este infectată de la bun început. Urina este un mediu microbian «excelent». Toţi pacienţii au fie calculi renali, tumori sau malformaţii renale, deci infecţii. Încercăm să le gestionăm cât putem de bine: personalul este bine instruit, pacienţilor li se face urocultură şi la intrare şi la externare şi raportăm toate problemele de la bun început", explică dr. Roxanda Bacalbaşa, şefa secţiei de Urologie a Spitalului Judeaţean din Galaţi.

PREVENIRE

Reguli care ţin bacteriile departe

Respectarea unor reguli simple de igienă şi renunţarea la tutun înainte de operaţii reduc riscurile de a vă infecta cu germeni de spital.

  • Spălaţi-vă pe mâini înainte şi după folosirea toaletei şi cereţi vizitatorilor să facă acelaşi lucru. 
  • Stetoscopul este unul din cele mai expuse instrumente medicale, pentru că doctorii nu au timp să îl cureţe între două consultaţii. Cereţi medicului să-l cureţe cu alcool înainte să vă consulte. 
  • Renunţaţi la fumat înainte de operaţie. Pacienţii fumători sunt de trei ori mai expuşi riscului de infecţii în timpul unei intervenţii şi se recuperează mai greu după operaţie. 
  • Încercaţi să reduceţi stresul. Stresul de dinainte de operaţie determină fluctuaţii ale nivelului de glucoză din sânge. Dacă nivelul de glucoză este mai bine controlat, cardiacii sunt mai puţin vulnerabili în faţa infecţiilor. 
  • Ocoliţi secţiile de terapie intensivă, urologie, ginecologie. Dacă sunteţi internat chiar în aceste zone, nu vă rămâne decât să respectaţi regulile de igienă şi să fiţi precauţi. 
  • Spuneţi imediat medicului dacă sunteţi răcit sau tuşiţi. O simplă răceală poate răspândi virusuri în spital.
  • Anunţaţi imediat medicul sau asistentele dacă tuburile folosite la ventilaţie sau cateterele s-au deplasat. Dacă nu sunt bine fixate, ele fac loc bacteriilor.

Citiţi şi:

  • Care sunt cele mai periculoase infecţii din spitale
  • Infecţiile din spitale, cosmetizate în statistici