Stefan Andrei, fostul demnitar comunist, care se declara inca un "marxist convins", arata cum s-au facut primele afaceri in perioada postdecembrista.
Intr-un interviu acordat EVZ, Stefan Andrei, ultimul ministru al comertului exterior din regimul Ceausescu, vorbeste despre sursele bogatiei in noua Romanie de dupa 22 decembrie 1989.
EVZ: Sunteti un bun cunoscator al oamenilor de afaceri de dupa 1989, ca traseu. Din "Top 300", cati credeti ca provin din fostele structuri? Stefan Andrei: Dom’le, e o problema. Pentru ca Dragan (n.r. - Iosif Constantin Dragan) nu face parte din fostele structuri...
Nu, dar a lucrat foarte bine cu ele. Dragan nu face parte din astia. Copos (n.r. - George Copos) era foarte mic, Copos era seful Sectiei sportive la UTM, mi se pare, nu se poate spune ca era in fostele structuri Copos...
Dan Voiculescu-Felix? Voiculescu era la o intreprindere mica, nu era o figura atunci. Nu este insa un secret ca, in Ministerul Comertului Exterior, erau si ofiterii de Securitate, chiar in conducere, ca adjuncti de ministri.
Cine era? Adjunctul, un colonel, Badita (n.r. - Gheorghe Badita), venise de la ICE Dunarea. Unii parteneri straini stiau de ofiterii de Securitate, dar afacerea sa mearga. Acestia, dupa 22 decembrie 1989, au continuat afacerile cu ei, pentru ca stiau problemele, A doua chestiune: nu intamplator, primul minister mutilat a fost Ministerul Comertului Exterior. L-au desfiintat. O parte dintre cei care lucrau acolo pana pe 22 decembrie au plecat cu contractele, iesind din cadrul statului, luand legatura cu partenerii si spunand ca nu se mai deruleaza contractele prin firmele de stat, ci prin cele pe care si le-au infiintat. La modul "eu ma ocup ca intreprinderile sa-si res-pecte contractele si dv. imi virati mie banii".
Unii, dupa ce-i incasau, nici macar nu aduceau banii direct in tara, ci ii bagau in alte marfuri, din Vest, ca sa castige in plus. O mare parte din importurile de pulpe de pui se faceau cu bani de la ei, bani de la firmele respective, pentru importurile contractate anterior de stat. A fost jocul foarte interesant pentru ei, avand dolari. Cum avea loc rostogolirea dolarului fata de leu si era haos, castigau. Inainte, exista Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale. Se ocupa, pentru intreprinderi, sa ia produse, sa ia asa... Printre primele masuri, s-a desfiintat acest minister, spunandu-se sa se descurce fiecare intreprindere. S-a ajuns ca intreprinderile de stat sa cumpere una de la alta, prin intermediari, prin firme-capusa. Dupa ‘89, fabrica spunea: "Ma ocup de productie, nu de cumparat, asa ca, daca ai nevoie de metal, ia legatura cu firma cutare, intermediar".
Cel care construia masini zicea: "Eu nu ma ocup de cumparat, pentru ca am firma asta prin care procur". Se intercalau doua-trei firme-capusa, care adaugau si castigau, fara ca banii sa mai ajunga si la stat. Si aceste firme ajungeau cu datorii la stat, dar intre ele se ridicau oameni care acum sunt foarte bogati, care sunt si la Pipera, aici, facand afaceri cu productia firmelor de stat.
Cine-i la Pipera? Nu ma pricep eu, da’ cu toate casele de-aici... Daca s-ar merge la analiza multor milionari, de unde au banii, pot sa motiveze?
Spaga, de la un whisky la un milion de dolari
Sa mergem la analiza asta, sa vedem, cine sunt ei? Am dat un exemplu, nu se mai poate face nimic... Una dintre primele legi date de parlament care-a fost? Secretizarea privatizarilor. Cereti la FPS privatizarea unei fabrici, sa vedem. Ce angajamente a luat asta, care a luat-o si ce-a facut. Am vorbit cu Dimitriu (n.r. - Sorin Dimitriu, fost presedinte FPS) si cu Baltazar (n.r. - Bogdan Baltazar, fost vicepresedinte FPS), ca mi-e prieten. Mi-au zis ca singura solutie e sa mergi in justitie. Mi-a spus Dimitriu ca n-a castigat niciun proces impotriva alora care s-au angajat sa faca una, apoi au distrus si au vandut terenurile.
Au fost facute contractele in asa fel incat sa nu castige... Sigur. Luati institutele de cercetare, cate s-au privatizat si cum.
Ati fost critic, de aceea insistam pentru niste detalii, nume. Nu vreau acum sa intru in detalii. Este o asemenea...
Daca s-ar scrie o carte, "Cum au facut primul milion", ce-ar iesi? ...Sunt doua chestiuni de masa. In Romania au fost niste SMT-uri, cu tractoare, combine etc. Nu mai e nimic. Unde sunt, domn’le? Bucurestiul era plin de macarale, buldozere, pe 22 decembrie ‘89. Unde au disparut? Se tot vorbeste despre coruptie. Inainte, gradul de coruptie se masura intr-o sticla de whisky si un cartus de Kent. Acum, e un milion de dolari, pe putin.
Subalternii si bacsisul
Se ingramadeau la dumneavoastra subalternii, cand reveneau din delegatii? Nu aveam ce sa fac cu atatea. Cat poti sa fumezi? Eu, la un moment dat, aranjasem si pastram la protocol o parte. Cat poti sa fumezi?
Mai dadeati copiilor, nepotilor... Eu dadeam pe la colaboratori. Dar mai mult am mers pe carti... imi mai placea vinul bun, sa fumez o tigara buna...
Raportul Tismaneanu
Posibilul succesor al lui Ceausescu
Stefan Andrei (nascut in 1931). Unul dintre liderii Uniunii Asociatiilor Studentilor Comunisti la sfarsitul anilor ‘50 si inceputul anilor ‘60, atunci cand Nicolae Ceausescu era insarcinat cu organizatiile de tineret. Membru supleant al Comitetului Central al PCR, 1969-1972; membru al Comitetului Central si prim-adjunct al sefului, apoi sef al Sectiei Relatii cu Strainatatea, 1972; membru al Secretariatului CC, 1972-1978, 1985-1987; ministru de externe, 1978-1985; ministru al comertului exterior, 1985-1989. Un apropiat al fiului lui Ceausescu, Nicu, la sfarsitul anilor ‘80, Andrei era considerat un posibil succesor al dictatorului. (Sursa: Biografiile nomenklaturii, raportul Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste in Romania, 2006).
Banii din 1990
Triunghiul Patan-Stolojan-Roman
Dupa fuga lui Ion Mihai Pacepa, se decide ca banii de afara sa nu mai fie stransi intr-un singur cont... Povesti... Eu va spun, pana in 22 decembrie ‘89, banii ii puneam in Banca pentru Comert Exterior si erau doua fonduri: fond pentru import si fond valutar centralizat, care era atunci 1,6-1,7 miliarde de dolari. Era depus in banci si i-a folosit noua putere.
Ceausescu v-a spus ca a depus bani in banci din Vest. Asa e, se intampla pe 21 decembrie 1989. Dar banii aia au fost depusi de BRCE si au fost folositi de noul guvern. N-au fost depusi pe numele lui Ceausescu.
Cum au avut acces la bani? Ion Patan a mers cu Theodor Stolojan la Petre Roman si i-a prezentat situatia. Patan era primul ministru al finantelor si a mers la premier, impreuna cu Stolojan, care era directorul Directiei Operatiuni Valutare, si i-a prezentat situatia in banca: "Uite cati bani avem, asa, colo, colo, colo si ce facem cu ei. Dumneavoastra hotarati politic ce facem cu ei".
Deci, nu au existat si niste conturi secrete? Marunte. Cat putea sa fie? Cateva sute de dolari pe care-i avea un securist? Si-n toata reteaua Securitatii era, sa zicem, un milion de dolari, cu care sa plateasca mese, agentii si-asa mai departe.
Dar n-aveau si firme afara? Nu.
Crescentul? Nu cunosc nicio firma din asta afara. Pe-atuncea nu se facea, nu se aproba, tocmai ca sa evitam orice discutii. Vrei sa-ti spun ceva? Asta cu niste conturi marunte... Luati banii care s-au furat, dupa ‘89, din economie, vanzarea tarii, alea sunt sumele... vedeti cat s-a vandut in tara asta dupa 1989. Cat fier vechi s-a vandut...
Ce tunuri s-au dat... Ce tunuri s-au dat, cat lemn! Tara nenorocita care vinde butuci! Nici africanii nu mai vand lemn. Restul sunt fleacuri.
Da, dar trebuie sa ai un inceput, un cheag. Ce sa ai, astia care au vandut fierul vechi, astia au avut cheag?
Cheia de la Securitate
Romania are o clasa de asa-zisi oligarhi, care nu erau straini de ce a fost inainte de 1989. Nu-i adevarat. Eu ii stiu pe toti.
Au inceput afacerile chiar in primele zile si luni ale lui ‘90. astia care lucrau cu firmele straine deja, dupa ‘89, au plecat pentru ca aveau contractele in brate si le veneau banii.
In afara de Viorel Catarama si Dan Voiculescu, pe care i-ati mai mentionat, cine ar mai fi? Mergeti la Dragos Diaconescu, cel de la Oficiul Argus. Ii avea pe toti reprezentantii firmelor straine. Nu puteau fi angajati fara aprobarea lui.
Nu era si el in Securitate? Ba da. Pai, erau multi ai Securitatii, cu oamenii de serviciu, soferii...
Ultimul marxist
"Nu e timpul ideologiei, e timpul afacerilor"
Dupa 1990, aproape zece ani, nu se dorea privatizare pe motiv ca nu ne vindem tara. Ei, ma, nu ma lua pe mine, eu nu raspund pentru politica lor.
Da, dar e vorba de oameni din fostul sistem, din fostul PCR. Nu s-a vandut pentru ca voiau sa dea degeaba pentru interesele lor. Eu n-am votat niciodata. Mi-a fost interzis dreptul, apoi n-am mai vrut.
Dar mergeti la emisiuni TV si va exprimati punctul de vedere. Eu nu spun decat ceea ce cred. Nu fac niste aprecieri care sa tina seama de mediul inconjurator, daca place sau nu place. Nu am stofa de transhumanta ideologica. Nu pot sa-mi schimb ideile radical. Am convingeri formate...
Sunteti marxist. Sunt marxist. Toata gandirea mea e marxista.
In momentul asta nu va regasiti in nicio formatiune politica? Nu. Acum nu e timpul ideologiei, e timpul afacerilor.
Apropo de afaceri, n-ati fost tentat sa va implicati? N-aveti un spirit comercial? La 58 de ani in 1989, mi-am zis ca intru in mocirla.
Ati mai lucrat in vreo firma? Nu. Eu m-am nascut in ‘31, am fost saltat in ‘90 si am iesit din inchisoare dupa 29 de luni.
Afacerile securitatii
Nepotul de la ICE Terra
Nepotul lui Stefan Andrei, Dan Andrei, a lucrat la firma de comert exterior Terra. Aceasta se subordona Ministerului Comertului Exterior si facea parte din reteaua de firme de stat controlate de Securitate. Stefan Andrei recunoaste ca nepotul sau a administrat firma Trawe, inregistrata in Elvetia.
O ancheta "Adevarul" din 2006, arata ca autoritatile elvetiene au cerut, in 1990, blocarea conturilor acestei firme, suspectate ca s-a alimentat din fonduri pentru bugetul de stat al Romaniei. Firma ar fi fost detinuta partial de ICE Terra. "Nepotul meu nu avea nicio putere, erau actionari straini. S-a bagat pentru ca era la Terra si Terra a deschis aceasta firma aici. N-am avut legaturi cu el acolo", ne-a declarat Stefan Andrei.
Maine in EVZ: In partea a doua a interviului cu Stefan Andrei, o incursiune in miturile istoriei recente