Mai multe state europene, printre care și România, încearcă să blocheze extinderea gazoductului North Stream 2, care leagă Rusia de Germania, ocolind Ucraina.

Cel puțin șapte state din Europa Centrală și de Est consideră că planurile Rusiei de a-și dubla capacitatea gazoductului North Stream către Germania este împotriva intereselor Uniunii Europene și riscă să destabilizeze și mai mult Ucraina.

O scrisoare de împotrivire, semnată de șapte țări – România, Polonia, Slovacia, Ungaria, Letonia, Lituania și Estonia – a fost trimisă Comisiei Europene. Se pare că și Grecia s-a alăturat acestei inițiative.

Problema North Stream 2 va fi dezbătută cu ocazia summit-ului european din 17 și 18 decembrie, a informat o sursă europeană, citată de EurActiv.

Dezbaterea riscă totuși să fie sterilă, deoarece statele nu au căzut de acord asupra modului în care legea europeană se aplică acestui proiect.

Unii apreciază că dreptul european nu se aplică decât părții terestre a gazoductului, adică pe teritoriul german, și că partea off-shore (zona economică exclusivă, spațiul maritim care se întinde până la 200 de mile marine) se găsește în afara dreptului european.

Dreptul european pretinde accesul unei a treia părți, ceea ce înseamnă că jumătate din capacitatea de infrastructură ar trebui să fie rezervată altor jucători potențiali de pe piața gazului.

Alții susțin însă că legea europeană ar trebui să se aplice și zonei economice exclusive (ZEE) germane, ceea ce ar însemna că și aici accesul unui terț ar trebui garantat.

North Stream prevede o extindere a gazoductului său, însă statele UE care se află în zona economică exclusivă pe unde ar trebui să treacă acesta ar putea refuza să-și dea acordul.

North Stream 2 urmează ruta North Stream, însă cu mai multe extinderi. Trei coridoare principale au fost prevăzute și includ mai multe zone care trebuie studiate și optimizate.

Aceste coridoare se găsesc mai ales în Golful Finlandei și în Marea Baltică, traversând ZEE finlandeză, suedeză, estoniană, lituaniană și letoniană. Doar ZEE poloneză nu este traversată de proiect.

Prin urmare, Finlanda, Suedia, Estonia, Lituania sau Letonia ar putea bloca proiectul.

Un alt mijloc de a bloca proiectul ar putea fi utilizarea instrumentelor anti-monopol ale Comisiei, deoarece, dacă North Stream este aprobat, 60% din gazul german va proveni din Rusia.

Țările din Europa Centrală și de Est se tem că Rusia va abandona principala sa rută de gaze, prin Ucraina, pe unde tranzitează 140 de miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Dat fiind că cererea de gaze scade, mai ales din cauza proiectelor alternative și a utilizării din ce în ce mai mari a gazului natural lichefiat (GNL), Rusia ar putea renunța și la gazoductul Yamal, care transportă gaze către Germania via Polonia. Prin Yamal tranzitează 33 de miliarde de metri cubi pe an.

Companiile occidentale care s-au angajat la proiectul North Stream 2 (E.ON, BASF / Wintershall, OMV, ENGIE și Royal Dutch Shell) fac lobby împotriva strategiei Europei privind GNL, care este programată să fie anunțată în februarie.

Un responsabil european a declarat pentru EurActiv, sub protecția anonimatului:

„Sunt companii importante, partenere de dialog ale guvernele lor. Sunt convins că Rusia le-a oferit un contract avantajos.”

Țările din Europa Centrală și de Est sunt frustrate, a mai comentat acesta, căci plătesc un preț mare pentru gazul rusesc. Iar dacă North Stream se realizează, vor pierde și câștigurile din tranzit și vor avea nevoie de noi infrastructuri pentru a obține gazul rusesc din zona de nord (din Germania), în loc de zona de est (din Ucraina).

Comisia este îngrijorată mai ales de pierderea câștigurilor din tranzit ale Ucrainei, care se ridică la 2 miliarde de euro pe an.

Grație fluxurilor inversate provenind din Slovacia, Ucraina economisește 3 miliarde de euro, ceea ce reprezintă diferența de preț între ceea ce ar plăti la Gazprom și costul gazului inversat.

Reprezentantul european a comentat:

„Odată ce gazul nu va mai tranzita Ucraina, nu va mai fi nimic de inversat. De unde vom găsi cele 5 miliarde de euro, care mențin Ucraina pe linia de plutire?”